Evolutia consumului mediatic in radiodifuziune

Evolutia consumului mediatic in radiodifuziune - Radioul i...

Info iconThis preview shows pages 1–2. Sign up to view the full content.

View Full Document Right Arrow Icon
Radioul şi televiziunea pot fi privite ca făcând parte din categoria mediilor de difuziune, sonoră sau video. Ansamblul lor este cunoscut sub denumirea de radiodifuziune. Procesul de transmitere a semnalelor se face în sens unic, de la o staţie de emisie la un receptor special, utilizând undele hertziene. Un factor important în impulsionarea dezvoltării radioului ca sistem mass- media l-a reprezentat Gimbel Department Store, care realizează în 1925 ultimul model de radio cu tub cu vacuum, capabil să asigure o recepţie mult mai fidelă. Înainte, deci, ca radioul să devină un adevărat sistem media (tocmai pentru ca el să devină un adevărat sistem mass-media, de fapt) se impunea lansarea pe piaţă a unor aparate ieftine şi uşor de manevrat, dacă ne gândim că modelele anterioare cereau o mână sigură, multă răbdare şi cunoştinţe electronice. Accesul către audienţa de masă a fost uşurat şi de perfecţionarea tehnică a radioului, proces care nu a încetat nici un moment de la apariţia sa până în anii ‘20, o invenţie reclamând o alta ş.a.m.d. Un aspect al acestei perfecţionări tehnice îl reprezintă sistemul de transmisie inventat de E. Armstrong, cercetător la Columbia University. Într- un experiment în New Jersey din 1939, el foloseşte modulaţia de frecvenţă (FM). Sistemul FM de transmitere a sunetelor cu ajutorul undelor diferă de mai vechea modulaţie de amplitudine (AM). Mai târziu, continuându-şi cercetările, Armstrong va inventa şi sistemul FM stereo, cu două piste sonore, câte una pentru fiecare ureche, sistem ce creează impresia ascultării life. Cele dintâi staţii radio erau deţinute de firme mari, puternice. WLS din Chicago aparţinea companiei Sears and Roebuck, WGN lui Chicago Tribune 1 , pentru că aveau nevoie să fie susţinute financiar. Oamenii au intrat în radiodifuziune din motive diverse. Producătorii doreau un agent care să le vândă produsele, magazinele doreau publicitate, universitarii erau convinşi că radioul va ajuta în educaţie. Unii au înfiinţat staţii radio din amuzament, alţii din dorinţa de celebritate, iar alţii fără nici un motiv aparent. Toate acestea au fost, însă, posibile pentru că la început banii nu reprezentau o problemă. Situaţia aceasta nu a putut fi prelungită. Standardele tehnice ridicate reclamau ingineri de calitate; talentul a început să pretindă a fi plătit; echipamentele de calitate necesitau disponibilităţi băneşti. Publicitatea devine curând principala sursă de finanţare a posturilor de radio. Autorităţile nu erau însă de acord cu publicitatea directă la radio, ceea ce face ca, la început, aceasta să fie mai degrabă indirectă. Cu timpul, atitudinea guvernului se modifică şi ea, devenind mai permisivă, astfel încât, în scurt timp, reclama e din ce în ce mai prezentă şi într-o formă mereu mai directă, mai concretă. O altă problemă, cel puţin la fel de importantă, cu care s-a confruntat radioul în
Background image of page 1

Info iconThis preview has intentionally blurred sections. Sign up to view the full version.

View Full DocumentRight Arrow Icon
Image of page 2
This is the end of the preview. Sign up to access the rest of the document.

This note was uploaded on 03/15/2010 for the course JOURNALISM 2345 taught by Professor Condurache during the Spring '10 term at Universidade de Brasília.

Page1 / 7

Evolutia consumului mediatic in radiodifuziune - Radioul i...

This preview shows document pages 1 - 2. Sign up to view the full document.

View Full Document Right Arrow Icon
Ask a homework question - tutors are online