Clarke Arthur C-Odiseea spatiala 3001

Clarke Arthur C-Odiseea spatiala 3001 - 3001: Odiseea final...

Info iconThis preview shows pages 1–2. Sign up to view the full content.

View Full Document Right Arrow Icon
3001: Odiseea finală Arthur C. Clarke PROLOG: PRIMII NĂSCUŢI Spuneţi-le Primii născuţi. Deşi nu erau umani nici pe departe, erau din carne şi oase, iar atunci cînd au privit adîncurile spaţiului s-au simţit copleşiţi, curioşi ― şi singuri. Imediat ce le-a stat în putere, au început să-şi caute semenii printre stele. În peregrinările lor au întîlnit multe forme de viaţă, au privit rezultatul evoluţiei a mii de lumi. Adesea, au văzut primele sclipiri de inteligenţă apărînd şi dispărînd în noaptea cosmică. Şi pentru că, în întreaga Galaxie, nu au găsit nimic mai preţios decît Mintea, i-au stimulat apariţia oriunde a fost cazul. Au devenit fermieri ai cîmpurilor Cerului. Au semănat şi, uneori, au cules. Iar alteori, fără resentimente, au plecat. Marii dinozauri muriseră demult, speranţa lor de împlinire fiind anihilată de un cataclism întîmplător, venit din cer, cînd o navă de supraveghere a intrat în sistemul solar, la capătul unei călătorii care durase deja o mie de ani. Ea a trecut de îngheţatele planete mărginaşe, s-a oprit o vreme asupra deşerturilor moarte de pe Marte şi imediat s-a îndreptat către Pămînt. Întinsă sub privirile lor, exploratorii au văzut o lume clocotind de viaţă. Ani în şir au adunat, studiat, catalogat. Cînd au învăţat tot ce-au putut, au început să modifice. S- au jucat cu destinele multor specii, terestre sau maritime. Dar care dintre experimente avea să dea roade nu puteau şti decît peste cel puţin un milion de ani. Aveau răbdare, dar încă nu erau nemuritori. Erau atît de multe de făcut în acest univers de sute de miliarde de sori, şi alte lumi erau în aşteptare. Aşa că s-au lansat încă o dată în abis, ştiind că nu se vor mai întoarce niciodată pe această cale. Şi nici nu era nevoie ― servitorii pe care îi lăsaseră în urma lor aveau să facă restul. Pe Pămînt, glaciaţiunile au venit şi au trecut, în timp ce deasupra lor neschimbata Lună continua să păstreze secretul venit din stele. Într-un ritm încă mai lent decît al gheţurilor polare, valuri de civilizaţie au apărut şi au curs prin Galaxie. Imperii stranii şi frumoase şi teribile s-au ridicat şi-au decăzut, transmiţîndu-şi cunoaşterea succesorilor lor. Iar acum, printre stele, evoluţia se îndrepta către noi ţeluri. Primii exploratori ai Pămîntului ajunseseră la limitele trupului din carne şi oase; îndată ce maşinile au devenit mai bune decît trupurile lor, a sosit vremea să se mute. Întîi creierii, apoi doar gîndurile lor, au fost transferate în noi şi strălucitoare „case" din metal şi pietre preţioase, în care, hoinăreau prin Galaxie. Nu mai construiau nave spaţiale. Ei erau navele spaţiale. Dar, încet, vremea entităţilor-maşină avea să treacă. În necontenita lor
Background image of page 1

Info iconThis preview has intentionally blurred sections. Sign up to view the full version.

View Full DocumentRight Arrow Icon
Image of page 2
This is the end of the preview. Sign up to access the rest of the document.

This note was uploaded on 07/19/2010 for the course LITERATURE 10 taught by Professor Jeremy during the Spring '10 term at Aberystwyth University.

Page1 / 67

Clarke Arthur C-Odiseea spatiala 3001 - 3001: Odiseea final...

This preview shows document pages 1 - 2. Sign up to view the full document.

View Full Document Right Arrow Icon
Ask a homework question - tutors are online