Comunicatii de date - 4.3.1 Alocarea numerelor

Info iconThis preview shows page 1. Sign up to view the full content.

View Full Document Right Arrow Icon
This is the end of the preview. Sign up to access the rest of the document.

Unformatted text preview: 4.3.1 Alocarea numerelor interioare.................................................................... 58 Cuprins 4.3.2. TABEL DE RESTRICŢII ALE FUNCŢIONĂRII CENTRALEI AMEX 802.................... 64 4.4 PRECIZĂRI PRIVIND UTILIZAREA TELEFOANELOR CONECTATE LA ECHIPAMENTUL AMEX ............................................................... 65 4.5 REPREZENTĂRILE GRAFICE PENTRU SEMNALELE ACUSTICE CAPITOLUL 1: INTRODUCERE ................................................................... 3 CAPITOLUL 2: INTERFAŢA SERIALĂ RS 232C ............................................. 5 2.1 PARITATE ŞI VITEZĂ DE TRANSMISIE..................................................................... 5 2.2 UNITATE DE DATE SERIALE (SDU) ŞI SERIALIZARE .............................................. 6 2.3 INTERFAŢA RS-232 C .......................................................................................... 9 2.3.1 Conexiunea Simplex .................................................................................. 12 2.3.2 Conexiunea semiduplex ............................................................................. 13 2.3.3 Conexiunea duplex..................................................................................... 14 2.3.4 Nivelurile logice şi vitezele de transfer pentru RS-232C........................... 17 2.3.5 Conexiune Zeromodem .............................................................................. 18 2.4 ACCES DIN DOS................................................................................................. 19 2.5 ACCES DIN BIOS................................................................................................ 20 2.6 REGISTRE ŞI PROGRAMARE DIRECTĂ PENTRU 8250/16450/16550 ...................... 24 FOLOSITE DE AMEX 802:..................................................................................... 66 4.6 MANUAL DE PROGRAMARE ................................................................................ 67 4.7 FORMULAR DE PROGRAMARE PENTRU CENTRALA AMEX 802 ............................. 72 4.8 INSTRUCŢIUNI DE MONTARE A CENTRALEI AMEX 802......................................... 75 CAPITOLUL 5: DISPOZITIV DE TESTARE PENTRU INTERFAŢA RS 232C ......... 77 CAPITOLUL 6: MODUL DE EFECTUARE A LUCRĂRILOR .............................. 79 6.1 TESTAREA CONEXIUNII DIRECTE DTE – DTE 6.2 TESTAREA CONEXIUNII DTE - DCE ÎNTRE DOUĂ CALCULATOARE .... 79 ÎNTRE CALCULATOR ŞI MODEM ................ 82 6.3 CONFIGURAREA REŢELEI TELEFONICE ................................................................ 84 6.4 CONFIGURAREA ŞI TESTAREA COMUNICAŢIEI LA DISTANŢĂ DTE – DTE, FOLOSIND MODEMURI ......................................................................................... 89 BIBLIOGRAFIE..................................................................................... 93 CAPITOLUL 3: MODEM – PREZENTARE FUNCŢIONALĂ ............................ 36 3.1 CARACTERISTICI TEHNICE .................................................................................. 36 3.1.1 Descrierea panoului frontal ........................................................................ 36 3.1.2 Descrierea panoului spate........................................................................... 37 3.2 COMENZI ............................................................................................................ 37 3.3 TABELUL COMENZILOR PENTRU VOCE ................................................................ 46 3.4 FOLOSIREA FUNCŢIEI AUDIOSPAN/DSVD.......................................................... 47 3.5 CODURILE REZULTAT ......................................................................................... 48 3.6 DEFINIŢIILE REGISTRELOR - S ............................................................................ 52 CAPITOLUL 4: CENTRALA TELEFONICĂ (AMEX 802) .................................. 57 4.1 CARACTERISTICI TEHNICE ALE CENTRALEI ......................................................... 57 4.2 CARACTERISTICI ALE ELEMENTELOR DE LEGĂTURĂ ........................................... 57 4.3 MANUAL DE UTILIZARE PENTRU CENTRALA "AMEX 802" ................................... 58 1 2 Echipamentele folosite la construirea reţelei sunt prezentate în detaliu în capitolele ce Capitolul 1 Introducere La elaborarea acestui set de lucrări de laborator am pornit de la faptul că sistemele de comunicaţie cu fir sunt în continuare cele mai utilizate. Acest lucru se datorează în primul rând reţelei de telefonie fixă care se „întinde” în toată lumea. De la Bell încoace au fost amplasate din ce în ce mai multe posturi telefonice, iar reţelele care le deservesc cuprind şi marile oraşe şi micile localităţi izolate. O bună bucată de vreme telefoanele au fost folosite numai pentru comunicaţia prin voce. Odată cu evoluţia tehnicii de calcul a apărut necesitatea comunicaţiei de date între utilizatorii de calculatoare, comunicaţie pentru care era nevoie de o infrastructură. Bineînţeles că toată lumea s-a gândit la reţeaua telefonică, a cărei infrastructură era deja bine pusă la punct. Mai rămâneau de construit dispozitivele care să permită legarea calculatoarelor la liniile telefonice. Prin urmare, după ce s-au „inventat” modem-urile, reţelele telefonice s-au dovedit de două ori mai utile, fiind folosite şi pentru voce şi pentru date. Diversificarea modalităţilor de comunicare prin reţele telefonice a determinat şi extinderea gamei de specialişti implicaţi. Astfel, dacă proiectarea şi construcţia reţelelor telefonice a rămas în continuare în seama specialiştilor în telecomunicaţii, problemele legate de schimbul de date (codificare, compresie) trec în sarcina specialiştilor în automatică şi calculatoare. Indrumarul propune un set de trei lucrări de laborator care permit realizarea unei minireţele telefonice de laborator, prin care se pot schimba atât mesaje vocale, cât şi date. Fiecare lucrare va constitui o etapă în construirea reţelei. Astfel, în prima etapă se realizează interconectarea echipamentelor de calcul între ele şi cu modemuri folosind interfeţele seriale RS 232C. Se vor efectua operaţii de configurare şi stabilire a comunicaţiei folosind dispozitive de testare dedicate. A doua etapă cuprinde configurarea modem-urilor şi realizarea legăturii de date calculator – modem (DTE – DCE). In cea de-a treia etapă se asamblează reţeaua de voce/date, folosind o centrală telefonică pentru gestiunea posturilor de comunicaţie. Schema bloc a reţelei este prezentată în fig. 1. urmează. TELEFON CENTRALA TELEFONICA MODEM TELEFON MODEM DISPOZITIV TESTARE RS 232C RS 232C CALCULATOR DISPOZITIV TESTARE RS 232C RS 232C CALCULATOR Fig. 1 Schema bloc a minireţelei telefonice 3 4 Există 5 moduri de apreciere a parităţii : Capitolul 2 Interfaţa serială RS 232C Utilitatea interfeţei seriale pentru un microsistem sau pentru un microcalculator se datorează flexibilităţii ei. Există o mulţime de echipamente care pot fi conectate pe interfaţa serială: plotter, modem, mouse, imprimantă. In continuare sunt prezentate structura, funcţionarea şi programarea interfeţei seriale. Transferul serial al datelor înseamnă transmiterea succesivă a biţilor pe aceeaşi linie de date şi poate fi făcut în două moduri: sincron şi asincron. Diferenţa constă în aceea că la transferul sincron se transmit unul sau mai multe semnale adiţionale care indică momentul în care următorul bit este valid pe linia de date. Aceste semnale pot fi semnale de tact (ceas) sau semnale de protocol de tip cerere şi confirmare. Principalul avantaj al transferului sincron este acela că receptorul „răspunde” la diferite frecvenţe de ceas, atâta timp cât nu este depăşită frecvenţa maximă. Sincronizarea transmiţător receptor se poate face, spre exemplu, prin detectarea tranziţiilor semnalului de ceas. Prin contrast, într-un transfer de date asincron biţii de date poartă cu ei informaţia de sincronizare; receptorul şi transmiţătorul trebuie să lucreze la aceeaşi frecvenţă de ceas. Informaţia de sincronizare „inclusă” cuprinde un bit de start, care marchează începutul unităţii de date şi un bit de stop, care indică sfârşitul unităţii. Dacă se ia în considerare şi calculul de paritate, atunci o unitate de date serială (SDU – Serial Data Unit) constă dintr-un bit de start, biţi de date, eventual un bit de paritate şi un bit de stop. Se constată că, spre deosebire de transmisia sincronă, apare un număr mai mare de biţi de transferat datorită biţilor adiţionali necesari pentru resincronizare. - fără paritate – bitul de paritate lipseste din pachet; paritate pară – bitul de paritate este setat pe „1” atunci când cuvântul de transmis, şi bitul de paritate, împreună, conţin un număr par de biţi de „1” (bitul de paritate va fi „1” dacă cuvântul conţine un număr impar de biţi „1”); - paritate impară – bitul de paritate este setat pe „1” atunci când cuvântul de transmis şi bitul de paritate, împreună, conţin un număr impar de biţi de „1” (bitul de paritate va fi „1” dacă cuvântul conţine un număr par de biţi „1”); - mark (setat) – bitul de paritate este setat la „1”; space (resetat) – bitul de paritate este setat la „0”; Se impun câteva comentarii legate de ultimele două variante de paritate. „Mark” şi „Space” folosesc pentru detectarea erorilor asupra bitului de paritate însuşi. Astfel, atunci când o unitate de date serială cu bit de paritate resetat/setat ajunge la destinaţie, în regim de configurare a parităţii „Mark”/„Space”, înseamnă că a apărut o eroare a bitului de paritate. Acest fapt nu spune nimic despre „calitatea” biţilor de date. Invers, dacă biţii de date sunt alteraţi, receptorul nu remarcă nimic dacă bitul de paritate este corect. Viteza de transmisie (baud rate) se defineşte ca fiind numărul de schimbări de semnal pe canalul de transfer într-o secundă. Pentru interfeţele seriale obişnuite, schimbările de semnal sunt echidistante în timp, iar codificarea este binară (mark=1, space=0). În acest caz, viteza de transmisie este echivalentă cu numărul de biţi transferaţi într-o secundă (biţi pe secundă = bps), dacă au fost incluşi şi biţii de start, paritate şi stop. Pentru codificări mai complicate şi prin folosirea metodelor de compresie, viteza datelor (în bps) poate fi semnificativ mai mare decât viteza de transmisie. 2.2 Unitate de date seriale (SDU) şi serializare Pentru ca un transfer serial asicron între două dispozitive să poată avea loc este necesar ca transmiţătorul şi receptorul să folosească aceleaşi convenţii. Acestea cuprind: numărul de biţi de date, tipul de paritate şi numărul de biţi de stop. Pentru numărul de biţi de date, valorile valide sunt 5, 6, 7, 8. Dacă s-a optat pentru 5 biţi de date, atunci circuitul setează automat numărul de biţi de stop la 1½. Pentru celelalte valori numărul de biţi de stop poate fi 1 sau 2. În acelaşi timp este necesară fixarea aceleiaşi viteze de transmisie pentru transmiţător şi receptor. 5 6 2.1 Paritate şi viteză de transmisie Calculul parităţii reprezintă o metodă simplă de detectare a erorilor de transmisie. Metoda poate detecta numai erorile singulare (de un bit). Avantajul utilizării parităţii este dat de faptul că aproape toate circuitele de interfaţă serială permit generarea şi testarea biţilor de paritate la nivel hardware. Ca un exemplu, în fig. 2 este prezentată o unitate de date seriale (SDU – serial data unit) cu 1 bit de start, 7 biţi de date, paritate impară şi un bit de stop. De remarcat că bitul de start are întotdeauna valoarea „0” (space), iar biţii de stop au valoarea „1” (mark). cu cea configurată. În continuare, biţii de date sunt transferaţi în registrul tampon al receptorului, de unde pot fi citiţi de procesor. Schema recepţiei este ilustrată în fig. 4. Fig. 3 Transmisia unei unităţi de date seriale Fig. 2. Unitatea de Date Seriale care conţine un bit de start, şapte biţi de date, un bit de paritate şi un bit de stop. La valoarea aleasă de 2400 a ratei de transfer, fiecare bit este transferat în 417 µs. Cum sunt generate şi recepţionate SDU ? În fig. 3 este prezentată o schemă pentru „asamblarea” unei SDU. Astfel, datele furnizate de procesor sunt preluate de registrul tampon al transmiţătorului. Conform formatului de configurare selectat, SDU adaugă bitul de start în faţa biţilor de date, calculează bitul de paritate (dacă este necesar) şi îl adaugă împreună cu biţii de STOP. Unitatea astfel formată este transferată în registrul de deplasare a transmiţătorului. Registrul de deplasare este, în continuare, descărcat prin intermediul unui tact conform cu viteza de transmisie. În acest fel, la ieşirea registrului, unitatea apare serial, începând cu bitul de start şi cu cel mai puţin semnificativ bit de date. Din descrierile celor două procese (emisie şi recepţie) rezultă clar că transmiţătorul şi Recepţia unei unităţi de date se petrece invers. Bitul de start cu valoarea logică 0 (space) defineşte începutul unei unităţi de date care „vine”. Astfel, bitul de start acţionează ca un impuls de declanşare care porneşte circuitul de recepţie. Biţii unităţii de date sunt încărcaţi în registrul de deplasare al receptorului conform ratei de transmisie prestabilite. Biţii sosesc începând cu cel mai puţin semnificativ. Blocul logic al receptorului separă bitul de start, bitul de paritate (dacă există) şi biţii de stop, calculează paritatea biţilor recepţionaţi şi o compară 7 8 receptorul trebuie să funcţioneze la aceeaşi viteză de transmisie. Mai mult, şi restul caracteristicilor (numărul de biţi de date, paritatea şi numărul de biţi de stop) trebuie să coincidă, pentru că altfel receptorul va asambla un octet diferit fata de cel transmis. Fig. 4 Recepţia unei unităţi de date seriale Semnificaţia liniilor (semnalelor) este prezentată în continuare. În timpul recepţionării unui octet pot să apară următoarele erori: eroare de cadru – dacă receptorul a detectat un bit de stop invalid, ceea ce inseamnă că unitatea recepţionată nu se potriveşte cu „cadrul” configurat; eroare „break” – dacă la recepţie linia rămâne în „0” (space) pentru un interval de timp prea lung, atunci receptorul presupune că s-a întrerupt conexiunea, întrucât transmiţătorul plasează de obicei linia în „1” (mark) pe durata în care nu se transmit date; eroare de depăşire – dacă datele sosesc la receptor mai repede decât pot fi citite de procesor, atunci datele se acumulează în buffer; dacă diferenţa de timp este prea mare, datele mai noi vor fi suprascrise peste cele mai vechi nu au fost citite încă; eroare de paritate – apare la recepţie, dacă paritatea calculată nu coincide cu cea recepţionată. Ea este determinată fie de alterarea unităţii de date în timpul transmisiei (de zgomot spre exemplu), fie de o configurare diferită a parităţii la emiţător şi receptor. Pentru gestionarea transferului de date între DTE şi DCE se folosesc 5 linii de comandă (RTS, CTS, DCD, DTR, DSR). Semnificaţia şi utilitatea vor fi detaliate în cele ce urmează (precizăm din nou: DTE = calculator, DCE = modem). RTS – Request to Send Semnalul, transmis de DTE, informează DCE că trebuie să se pregătească să recepţioneze datele trimise de DTE. În acest fel DTE îi semnalizează DCE că intenţionează să furnizeze (să transmită) date care trebuie să fie recepţionate de DCE. DCE îşi va activa frecvenţa purtătoare pentru a transmite datele la destinaţie. CTS – Clear to Send Semnalul, transmis de DCE, indică DTE că DCE este gata să accepte datele trimise. De cele mai multe ori, DCE activează CTS ca răspuns la activarea de către DTE a semnalului RTS. Dacă DCE a activat semnalul CTS, DTE poate începe transferul de date. RTS şi CTS joacă rolurile celor doi parteneri de comunicaţie, ca transmiţător şi receptor, pentru o conexiune semiduplex, şi determină comutarea fiecăruia dintre cei doi parteneri între emisie şi recepţie. Astfel, RTS şi CTS formează o pereche de semnale de protocol (handshake). 9 10 25 pini 1 2 3 4 5 6 7 8 20 22 23 9 pini – 3 2 7 8 6 5 1 4 9 – Semnal – TD RD RTS CTS DSR – DCD DTR RI DSRD Direcţie – DTE → DCE DCE → DTE DTE → DCE DCE → DTE DCE → DTE – DCE → DTE DTE → DCE DCE → DTE DCE → DTE Descriere Împământare Transmisie date Recepţie date Cerere de transmisie Gata de recepţie DCE valid pentru transfer Masă Detecţie purtătoare DTE valid pentru transfer Semnalizare apel Detecţie viteză de transfer 2.3 Interfaţa RS-232 C Cele mai multe interfeţe seriale se conformează standardului RS-232C, elaborat de EIA (Electronic Industries Association). Europenii folosesc termenul V.24 pentru standardul RS-232C în abordarea CCITT. Standardul defineşte caracteristicile mecanice, electrice şi logice ale interfeţei între un echipament „producător de date” (DTE – Data Terminal Equipment) şi un echipament „purtător de date” (DCE – Data Carrier Equipment). DTE este cel mai adesea reprezentat de un microsistem sau microcalculator, iar DCE este un modem. Standardul RS-232C defineşte 25 de linii de legătură între DTE şi DCE. Cele mai multe dintre aceste linii sunt rezervate pentru transferul sincron. Pentru transmisia asincronă sunt necesare numai 11 linii de legătură. Mai mult, IBM a definit o conexiune restrânsă la numai 9 linii pentru interfeţele proprii. Conectorul de 25 de pini poate vehicula încă un semnal de comandă suplimentar, DCD – Data Carrier Detect DCE activează semnalul DCD dacă a detectat purtătoarea de la destinaţia transmisiei şi este pe cale să se realizeze conexiunea. DCD rămâne activ atât timp cât conexiunea există. În modul semiduplex numai DCE de la recepţie activează semnalul DCD. DSR – Data Set Ready DCE (de obicei un modem) informează DTE, prin activarea semnalului DSR, că este pornit, că şi-a terminat pregătirile pentru conectarea cu dispozitivul destinaţie şi că poate comunica. invers. DTR – Data Terminal Ready Semnalul, generat de DTE, precizează că acesta este pregătit pentru comunicare. Semnalul este activat la punerea sub tensiune a DTE. DCE poate fi conectat la linie după aceea, dar DTR nu indică explicit conectarea, această sarcină revenind RTS. Dacă a fost stabilită conexiunea între DCE şi DTE, atunci DTR trebuie să rămână activ pe toată durata conectării. DTR şi DTS sunt responsabile pentru stabilirea legăturii, aşa cum RTS şi CTS sunt responsabile pentru transferul de date (şi pentru sensul transferului în cazul unei conexiuni semiduplex). Dacă semnalul DTR nu este activ, atunci semnalele RTS şi CTS nu au nici un efect: DCE nu răspunde la semnalele de comandă, nu generează şi nu acceptă date. Se vede deci că DTR joacă rolul unui comutator principal pentru acest sistem. Dezactivarea DTR sau DSR determină întreruperea conexiunii. De remarcat că semnalul RI lucrează independent de DTR (RI poate fi activat, chiar dacă DTR este inactiv). RI – Semnalizare apel Acest semnal informează DTE că a apărut un semnal la nivelul DCE. Acesta se întâmplă, spre exemplu, atunci când un sistem extern apelează modemul prin intermediul liniei telefonice în vederea comunicaţiei între sisteme. (De exemplu: dacă sistemul conţine o bază de date publică, atunci clienţii vor apela la aceasta prin intermediul reţelei telefonice publice). În primul caz, numai DTE transferă date către DCE prin „linia” de transmisie (TD). Linia de „recepţie” (RD) nu este conectată. DCE nu foloseşte RTS, sau DTE ţine semnalul RTS activ tot timpul. În acelaşi fel, DTE nu foloseşte semnalul de retur CTS de la DCE, sau DCE ţine CTS activ tot timpul. DCE generează permanent semnalul DCD inactiv, întrucât el poate numai să primească date de la DTE şi să le transfere la destinaţie, fără să poată recepţiona semnalul purtător de la destinaţie. DSR este fie mereu inactiv, fie activat atunci când este apelată destinaţia. Prin intermediul DTR, DTE poate indica dispozitivului DCE că este gata de lucru şi poate activa sau dezactiva DCE. Semnalul RI nu are semnificaţie pentru conexiunea simplex, pentru că în mod normal transmiţătorul cheamă receptorul. Cu toate acestea este posibil ca destinaţia să solicite DTE să transmită date prin DCE, prin activarea semnalului RI. Un exemplu de conexiune simplex este accesul la o imprimantă prin interfaţa serială. În această situaţie, imprimanta răspunde cu un semnal de retur (DSR de exemplu) numai pentru a controla transferul de date aşa încât bufferul intern să nu fie depăşit. În cel de-al doilea caz, numai DCE transferă date către DTE prin linia RD. Linia TD nu este conectată. DCE fie nu foloseşte RTS, fie DTE ţine permanent semnalul RTS activ. În acelaşi fel, DTE nu foloseşte semnalul de retur CTS de la DCE, sau DCE ţine permanent CTS activ. DCE poate genera un semnal DCD activ deoarece dispozitivul poate detecta purtătoarea emisă de un dispozitiv extern şi va transfera date către DTE. DSR este fie mereu activ, fie este activat atunci când dispozitivul extern este gata de lucru. Prin intermediul DTR, DTE poate indica faptul că este pregătit de lucru şi că poate activa sau dezactiva DCE. Semnalul RI are numit DSDR (Data Signal Rate Detection). Semnalul permite comutarea între două viteze de transmisie diferite. El poate fi vehiculat între DTE şi DCE în ambele sensuri, astfel încât este posibil ca DTE să impună DCE să aleagă o viteză de transmisie ridicată, sau DCE să informeze DTE despre viteza de transfer a canalului. Folosirea celor 5 semnale de comandă diferă în funcţie de tipul conexiunii. În continuare sunt prezentate semnificaţiile lor pentru conexiunile simplex, semiduplex şi duplex. 2.3.1 Conexiunea Simplex Pentru această conexiune există două posibilităţi: transfer de la DTE la DCE sau 11 12 din nou semnificaţie, deoarece dispozitivul extern poate apela DTE prin DCE. În fig. 5 este prezentată evoluţia semnalelor pentru o conexiune DTE-DCE. 2.3.3 Conexiunea duplex Multe modem-uri sunt duplex şi transferă date în ambele sensuri simultan; în acest fel DTE şi DCE acţionează simultan ca receptor şi transmiţător. Din punct de vedere funcţional nu are importanţă dacă se lucrează pe două linii de date sau pe două canale logice separate. Important este ca nici unul dintre cei doi transmiţători/receptori să nu fie nevoiţi să aştepte validarea transmisiei de către partener. Semnalele RTS şi CTS nu au semnificaţie în acest caz. Semnalul DSR este activat tot timpul la majoritatea modem-urilor; există şi variante de DCE la care DSR este activ numai dacă pregătirile pentru apelarea dispozitivului destinaţie au fost terminate. Semnalul este, în mod normal, activat numai de DCE dacă acesta a detectat o purtătoare de la destinaţie. Şi în acest caz semnalul DTR se comportă ca un comutator principal, iar RI precizează că un dispozitiv extern intenţionează să stabilească o legătură cu DTE prin DCE. O conexiune duplex este foarte confortabilă, întrucât programatorul nu trebuie să ţină cont de funcţiile de receptor şi transmiţător, adică se poate fixa semnalul RTS activ tot timpul şi se pot ignora semnalele CTS şi DSR. Figurile care urmează prezintă succesiunea de activări ale semnalelor dacă soseşte un apel de comunicare duplex. 2.3.2 Conexiunea semiduplex Într-o conexiune semiduplex, atât DCE cât şi DTE pot lucra ca receptor şi transmiţător, dar numai pe o linie de date disponibilă, care este folosită alternativ de DTE şi DCE. Liniile TD şi RD generează şi recepţionează date într-o ordine bine definită. Pentru atribuirea rolurilor de transmiţător şi receptor între DTE şi DCE se folosesc semnalele de comandă RTS şi CTS. Dacă DTE intenţionează să fie transmiţător, atunci el activează semnalul RTS şi acceptă confirmarea de la DCE prin semnalul CTS. În aceste condiţii, schimbul de date se poate efectua, cu DTE ca transmiţător şi DCE ca receptor. Altfel, DCE se activează ca transmiţător şi DTE ca receptor. DCE poate genera un semnal DCD activ întrucât transferul de date poate fi realizat de către DTE. DSR este fie activ, fie activat atunci când este apelată destinaţia. Semnalul DTR indică intrarea în funcţiune a DTE şi activarea sau dezactivarea DCE. Semnalul RI este important pentru că informează DTE că un dispozitiv extern doreşte să stabilească o conexiune prin intermediul DCE. Fig. 5 Evoluţia nivelurilor de semnal în cazul conexiunii dintre DTE şi DCE Fig. 6(a). Condiţiile de stand-by dintre PC(DTE) şi modem(DCE) 13 14 Fig. 6(b). O unitate externă încearcă să acceseze PC-ul prin modem; modemul activează semnalul RI de fiecare dată când o unitate externă sună. Fig. 6(d) După de modemul a terminat toate pregătirile, activează semnalul DSR şi iniţiază conexiunea cu unitatea care sună. Fig. 6(c) PC-ul detectează semnalul RI şi activează DTR-ul pentru a arăta că este liber şi gata să activeze şi să controleze modemul pentru a primi datele; de asemenea, modemul trebuie să realizeze o legătură cu unitatea care sună. Fig. 6(e) Dacă s-a realizat legătura dintre modem şi unitatea care sună, modemul activează semnalul DCD pentru a informa PC-ul că legătura este pregătită, iar calculatorul poate primi şi transmite date. Calculatorul activează RTS-ul pentru a furniza date, şi apoi execută schimbul de date bidirecţional. Modemul răspunde cu CTS pentru a indica că este pregătit să primească datele de la PC. 15 16 2.3.5 Conexiune Zeromodem O aplicaţie interesantă este conexiunea directă între două calculatoare care intenţionează să schimbe date între ele. Modalitatea de conectare a celor două calculatoare este prezentată în fig. 7. Fig. 6(f) PC-ul trimite date către unitatea care a sunat cu ajutorul modemului sau primeşte date de la această unitate până când legătura este întreruptă prin dezactivarea DCD, DSR sau DTR. Fig. 7 Conexiunea zeromodem, utilizată pentru schimb de date între două DTE. 2.3.4 Nivelurile logice şi vitezele de transfer pentru RS-232C Spre deosebire de semnalele logice obişnuite, RS-232C utilizează semnale bipolare. Aceasta înseamnă că un nivel de tensiune 0V (care corespunde la GND) nu indică valoarea logică „0” – aceasta fiind desemnată de o tensiune negativă. În acest fel, „1” este reprezentat de o tensiune pozitivă faţă de masă. Pentru semnalele de ieşire, valorile de tensiune pentru „1” sunt cuprinse între +5V şi +15V, iar pentru „0” sunt cuprinse între -5V şi -15V. Semnalele de intrare la receptor sunt cuprinse între +3V şi +15V pentru „1” şi între -3V şi -15V pentru „0”. Aceste valori sunt numite niveluri de semnal EIA. Domeniul mare de tensiuni şi valoarea ridicată a tensiunii maxime (15V) permit o transmisie mai puţin sensibilă la zgomot chiar şi pentru distanţe mari. Standardul RS-232C permite o viteză de transfer de până la 20.000 baud - în conformitate cu specificaţia tehnică. Circuitele de interfaţă din PC permit viteze de transfer de până la 115.200 baud, dacă lungimea cablului nu este prea mare. Această valoare maximă este limitată şi de posibilităţile de lucru ale UART 8250/16450/16550. 17 Se constată legarea „în cruce” a liniilor TD şi RD (TD de la calculatorul 1 cu RD de la calculatorul 2 şi invers). În acest fel datele transmise de un calculator devin date recepţionate la celălalt şi invers. De precizat că într-o conexiune DTE (calculator) – DCE (modem), datele transmise de DTE reprezintă date recepţionate de DCE şi invers, fără însă a fi necesară încrucişarea liniilor TD şi RD. Acest lucru se întâmplă pentru că DCE procesează datele venite pe linia TD ca date recepţionate şi transmite date pe linia RD. Aplicaţia pe care o prezentăm se deosebeşte de standard prin aceea că leagă între ele două dispozitive DTE, şi nu un DTE cu un DCE. Celelalte semnale se comportă conform standardului RS-232C. Privind figura 7 se constată că activarea RTS pentru începerea unui transfer de date determină activarea CTS local şi activarea DCD la celălalt DTE. Acest tip de legătură simulează ceea ce se întâmplă frecvent între un DCE şi un dispozitiv extern. Mai mult, activarea lui DTR conduce la creşterea semnalelor DSR şi RI ale celuilalt DTE, aşa că este înregistrat un apel. Prin conexiunea prezentată în figură se simulează câte un DCE ca şi corespondent al fiecărui DTE, deşi legătura reală este între două DTE. 18 Pentru stabilirea legăturii de date este suficient, în principiu, să se conecteze o ieşire de comandă de la un DTE (RTS de exemplu) la o intrare de comandă a celui de-al doilea DTE (CTS de exemplu) şi să se încrucişeze liniile de date (TD şi RD). Programele care deservesc cele două DTE trebuie să fie structurate aşa încât să detecteze când DTE destinaţie este pregătit să recepţioneze date. Avantajul conexiunii din figură este dat de faptul că semnalele de gestiune respectă întru totul cerinţele RS-232C. În acest fel, o conexiune Zeromodem poate fi implementată folosind funcţiile standard DOS sau BIOS. Orice alt tip de conexiune (nestandard) necesită un program de gestiune special. Un astfel de exemplu este conectarea unui mouse pe serială. Pentru integrarea unui mouse în sistem este necesar un driver special, deoarece interfaţa nu respectă specificaţia RS-232C. Pentru transferul de semnal se foloseşte numai linia RD. Celelalte linii sunt, de obicei, invalidate, adică se află la „0 logic”. Acest nivel înseamnă –12V pentru liniile DTR şi RTS, pe care mouse-ul le foloseşte ca linii de alimentare. Prin intermediul unei conexiuni de tip Zeromodem, şi folosind comanda DOS CTTY, de exemplu, se poate comanda un al doilea PC de la tastatura proprie. Folosindu-se CTTY COM1 la cel de-al doilea PC, COM1 devine dispozitivul standard de intrare-ieşire pentru acesta: va citi comenzile de pe prima interfaţă serială, le va executa şi rezultatele generate vor fi direcţionate către COM1. fără erori nu depăşesc 4800 baud. Pe de altă parte, o programare directă la nivel de registre (fără a utiliza driver-ul DOS) permite viteze de până la 115200 baud. Pentru gestionarea interfeţei seriale prin întreruperea 21h sunt disponibile 4 funcţii, prezentate mai jos. − Funcţia 03h – citeşte un caracter de la interfaţa serială Exemplu: citirea unui caracter de la AUX cu ajutorul funcţiei 03h MOV ah, 03h Int 21h ; încarcă numărul funcţiei în ah ; întrerupere DOS, caracterul este citit în al − Funcţia 04h – trimite un caracter prin interfata serială − Funcţia 3fh – citeşte fişier/dispozitiv − Funcţia 40h – scrie fisier/dispozitiv Principalul avantaj al funcţiilor 3fh şi 40h este dat de posibilitatea citirii sau transmiterii unui şir întreg de caractere şi obţinerea unui cod de eroare în registrul AX. Ca de obicei, pentru astfel de funcţii de nivel mai înalt nu există posibilitatea de a determina direct starea interfeţei seriale sau cea a modemului conectat. Acest lucru este posibil numai la nivel BIOS. 2.4 Acces din DOS Posibilităţile de acces la interfaţa serială folosind funcţiile sistemului DOS sunt relativ limitate. Întreruperea 21h nu permite iniţializarea interfeţei şi nici configurarea vitezei de transfer. La nivel DOS, acest lucru este posibil cu comanda externă MODE, care foloseşte un apel la întreruperea 14h din BIOS. Prin funcţii DOS se pot comanda numai două acţiuni: transmisia unui singur caracter prin interfaţă sau citirea unui caracter de pe această interfaţă. O altă soluţie se bazează pe faptul că DOS gestionează interfaţa serială, la fel ca şi interfaţa paralelă, printr-un driver. Astfel, se pot folosi COM1 până COM4 la fel ca orice device DOS – de exemplu, o comanda de genul type file.txt > COM1 va scrie pe linie serială conţinutul fişierului respectiv. Un programator poate utiliza INT 21h pentru transmiterea/recepţia de date prin interfaţa serială. Nu trebuie însă să se aştepte performanţe semnificative de la interfaţa serială atunci când ea este gestionată din DOS. De exemplu, vitezele maxime de transfer pentru lucru 2.5 Acces din BIOS O altă posibilitate de gestionare a interfeţei seriale este dată de funcţiile întreruperii 14h din BIOS: Prin funcţia 00h se poate iniţializa interfaţa serială şi se pot configura formatul SDU şi rata de transfer. Funcţiile 04h şi 05h, permit extinderea iniţializării, precum şi accesul direct la registrul de comandă al modemului. Prin funcţiile 01h şi 02h se poate transmite sau recepţiona un caracter. Folosind funcţia 03h se poate determina starea interfeţei seriale respective. Fiecare funcţie întoarce un octet de stare a transferului plasat în registrul AH. Unele funcţii furnizează şi un octet de stare a modemului în registrul AL. Structura acestor octeţi de semnalizare este prezentată în fig. 8 şi detaliată în continuare. 19 20 Octetul de stare a transmisiei 7 6 5 4 3 2 1 0 O eroare de paritate este marcată prin setarea bitului PAR O eroare de depăşire se semnalizează prin setarea bitului OVR. Eroarea de depăşire apare numai dacă datele vin prin interfaţă mai repede decât pot fi citite de procesor. Dacă datele recepţionate sunt disponibile şi au fost asamblate de către interfaţă într-un octet complet de date, atunci este setat bitul RxD pentru a informa procesorul că poate citi octetul. Valorile biţilor din octetul de stare a transferului, cu excepţia TIM, reflectă valorile Octetul de stare a modemului 7 6 5 4 3 2 1 0 - TIM TSR THR BRK FRM PAR OVR RxD -out) TIM: depăşire de timp (time 1=eroare de depăşire 0=fără eroare TSR: registrul de deplasare al transmiţătorului 0=ocupat 1=liber THR: registrul temporar de ieşire 1=liber 0=ocupat BRK: întrerupere a căii de transfer 1=a avut loc 0=fără pauză FRM: eroare de cadr u 1=a avut loc 0=fãrã eroare de cadru PAR: eroare de paritate 0=fãrã eroare de paritate 1=a avut loc OVR: eroare de depăşire 1=a avut loc 0=fără eroare de depăşire RxD: date recepţionate 1=da 0=nu DCD: detectare purtătoare 1=detectat 0=nedetectat RI: indicator de apel 1=nedetectat 0=nedetectat DTR: DTE valid pentru transfer 1=pregătit 0=nepregătit CTS: gata de recepţie 0=nepregătit 1=pregătit DDC: variaţie DCD 1=detectat 0=nedetectat DRI: variaţie RI 0=nedetectat 1=detectat DDT: variaţie DTR 0=nedetectat 1=detectat DCT: variaţie CTS 0=nedetectat 1=detectat DCD RI DTR CTS DDC DRI DDT DCT biţilor din registrul de stare a serializării. Informaţii suplimentare cu privire la registrul de stare a serializării şi semnificaţiile biţilor vor fi prezentate în continuare. Octetul de stare a modemului reprezintă, într-o formă nemodificată, conţinutul registrului de stare a modemului. Dintre cele 7 funcţii ale întreruperii 14h, vor fi discutate în continuare numai cele responsabile cu iniţializarea interfeţei seriale, determinarea stării interfeţei şi citirea unui caracter de la interfaţă. Semnificaţia şi programarea celorlalte funcţii este în mare parte asemănătoare. Înainte de a putea folosi o interfaţă serială (de exemplu, după pornirea PC, pentru transmiterea sau recepţionarea unui caracter) ea trebuie iniţializată. Această operaţie se realizează cu funcţia 00h urmată de transferul unui octet de stare care defineşte precis configuraţia interfeţei. Figura următoare defineşte formatul acestui octet de parametri. Fig. 8 Octeţii de stare ai modemului şi transmisiei Pentru DCE sau pentru interfeţele seriale se poate defini o valoare de time-out (20s este configurarea standard), pe care BIOS-ul o foloseşte pentru a determina cât de mult se poate aştepta pentru răspuns. Dacă nu poate fi stabilită nici o legătură, sau dacă nu poate fi transmis/recepţionat nici un caracter în tot acest timp, atunci bitul TIM este setat. La nivel DOS există posibilitatea de a fixa o valoare oricât de mare pentru acest interval folosind comanda externă MODE COMx, P. Restul de 7 biţi, TSR la RxD, definesc starea curentă a interfeţei şi semnalele implicate: Dacă bitul TSR este setat, atunci registrul de deplasare al transmisiei este gol. Dacă bitul THR este setat, atunci numai registrul tampon al transmisiei (cel care reţine următorul caracter de transmis) este gol. Dacă interfaţa detectează o întrerupere a conexiunii între DCE şi DTE, atunci este setat bitul BRK. O eroare de cadru duce la setarea bitului FRM. O cauză probabilă poate fi setarea incorectă a ratei de transfer (rate diferite de transfer la transmiţător şi receptor), aşa încât receptorul primeşte, de exemplu, mai mulţi biţi de semnal decât ar trebui să fie prezenţi conform formatului SDU definit. 21 7 6 5 4 3 2 1 0 Rata de Paritate transfer Rata de transfer: STP D-bit 000=110 baud 001=150 baud 010=300 baud 100=1200 baud 101=2400 baud 110=4800 baud Paritate: 00=fără paritate 01=impar 10=fără paritate 11=par STP: numărul biţilor de stop 0=1 bit de stop 1=2biţi de stop D-Bit: număr de biţi de date 10=7 biţi 11=8 biţi 011=600 baud 111=9600 baud Fig. 9 Octetul parametrilor Cei mai semnificativi 3 biţi precizează viteza de comunicaţie. Cu funcţia 00h se poate stabili o viteză de transfer maximă de 9600 baud; cu funcţia extinsă 04h se poate ajunge până la 19200 baud. Pe de altă parte, programarea la nivel de registre poate ridica acest nivel maxim al vitezei de transfer până la 115200 baud. Cei doi biţi de paritate stabilesc tipul de 22 paritate al transferului; funcţia 04h permite suplimentar şi parităţile „mark” şi „space”. Bitul STP precizează numărul de biţi de STOP. În final, cei doi biţi D precizează numărul biţilor de date. Valorile acceptate sunt 7 sau 8 biţi de date. Dar prin 04h pot fi precizaţi şi 5 sau 6 biţi de date. În general, funcţia 04h reflectă valorile registrelor circuitului de interfaţă UART 8250/16450/16550 mai direct decât funcţia 00h. Exemplu: Iniţializează COM2 cu 4800 baud, paritate pară, 2 biţi de stop, 7 biţi de date. MOV ah, 00h MOV al, INT 14h deh MOV dx, 01h ; încarcă funcţia cu numărul 00h în AH ; octetul de parametri 11011110b ; COM2 ; apelează întreruperea Exemplu: citeşte un caracter cu ajutorul BIOS-ului de la COM3 MOV MOV INT ah, 02h dx, 02h 14h ; încarcă funcţia cu numărul 02h în AH ; preia caracterul de la COM2 ; întreruperea ; funcţia aşteaptă şi va returna caracterul în AL Tabelul care urmează listează secţiunile importante din zona de date BIOS care se referă la interfaţa serială. Adresele de bază indică adresa de început a zonei registrelor interfeţei. Prin modificarea limitei de timp se poate determina cât de mult va insista BIOS pentru apelarea DCE. În sfârşit, octetul pentru hardware instalat precizează câte interfeţe seriale sunt instalate în sistem. Rutina de start din BIOS determină adresele de bază şi numărul de interfeţe pe durata pornirii şi scrie valorile respective în zona de date BIOS. Structura 76543210 Octetul de transfer este returnat în registrul AH cu orice comandă, octetul de stare al modemului pe de altă parte, este furnizat numai cu funcţia 00h. Cu funcţia 03h a întreruperii 14h se poate determina starea ambilor octeţi fără nici o acţiune suplimentară. Acest lucru este avantajos, de exemplu, în cazul în care se doreşte să se determine dinainte dacă un modem este pregătit pentru următoarea operaţie. Exemplu: determină starea primei interfeţe seriale. MOV MOV INT ah, 03h dx, 00h 14h ; încarcă funcţia cu numărul 03h în ah ; determină starea COM1 ; apelează întreruperea ; starea transferului este returnata în AH, ; starea modemului este returnata în AL Adresa Dimensiune 40:00 40:02 40:04 40:06 40:11 40:7c 40:7d 40:7e 40:7f cuvânt cuvânt cuvânt cuvânt octet cuvânt cuvânt cuvânt cuvânt Conţinut adresă de bază COM1 adresă de bază COM2 adresă de bază COM3 adresă de bază COM4 Semnificaţie ....xxx. hardware instalat time-out COM1 time-out COM2 time-out COM3 time-out COM4 numărul de interfeţe seriale: (000=0, 001=1, 010=2, 011=3, 100=4) valoare depăşire timp în secunde valoare depăşire timp în secunde valoare depăşire timp în secunde valoare depăşire timp în secunde În acest fel, întreruperea 14h din BIOS furnizează mult mai multă informaţie de stare legată de interfaţa serială şi dispozitivele conectate la ea decât funcţiile 03h, 04h, 03fh, 040h ale INT 21h. (Trebuie acordat un interes deosebit funcţiei 03h care indică şi cauzele de nefuncţionare a interfeţei.) Cu întreruperea 14h din BIOS se poate citi un caracter de la interfaţa serială. În acest scop, funcţia 02h aşteaptă până când fie soseşte un caracter, fie expiră timpul limită de aşteptare. Important, legat de performanţele funcţiei 02h, este că pentru fiecare caracter BIOS stabileşte conexiunea cu dispozitivul destinaţie conform standardului RS-232C. Acest mecanism alterează semnificativ rata de transfer, aşa încât cu greu pot fi atinse viteze de 19.200 baud folosind funcţiile BIOS. Devine evident că programarea directă la nivel de registru duce la performanţe superioare. 23 2.6 Registre şi programare directă pentru 8250/16450/16550 UART 8250 are 10 registre de comandă şi stare, iar 16450/16550 are în plus un registru auxiliar de tip buffer. Toate aceste registre au adrese consecutive şi pot fi accesate prin 3 biţi de adresă, adică offsetul este cuprins între 0 şi 7. Adresele de bază pentru UART şi astfel şi adresele registrelor sunt memorate în aria de date a BIOS. Valorile de bază pentru adrese şi IRQ sunt prezentate în tabelul următor : 24 După receptarea succesiunii de biţi, aceştia sunt asamblaţi într-un octet care este Interfaţă COM1 COM2 COM3 COM4 (*) or polling Adresă de bază 3f8h 2f8h 3e8h 2e8h Linie IRQ IRQ4 IRQ3 IRQ4 (*) IRQ3 (*) transferat în bufferul de recepţie. R0 este ultimul bit de date recepţionat. Din bufferul de recepţie octetul poate fi preluat de către procesor. Dacă numărul de biţi utili este mai mic decât 8, octetul se completează la citire cu valori aleatoare. Din acest motiv, la citire, aceşti biţi sunt mascaţi. Prin citire, bufferul se goleşte şi se poate primi un nou octet. Exemplu: citeşte registrul buffer de intrare al portului COM1 Pornind de la adresa de bază a interfeţei în discuţie, pentru a obţine adresele reale ale registrelor sunt necesare offset-urile acestora, prezentate în cele ce urmează: MOV IN dx, 3f8h ; încarcă al, dx adresa registrului buffer al receptorului în dx ; citeşte conţinutul registrului buffer al receptorului în AL Dacă se încarcă un octet în bufferul de transmisie, el este transferat automat în Registrul Registrul buffer de intrare Registru temporar de ieşire Registrul de control a întreruperilor Registrul de identificare a întreruperilor Registrul de format a datelor Registrul de control al modemului (ieşire RS 232) Registrul de stare a serializării Registrul de stare a modemului Registrul scratch-pad Registrul memorare divizor (octetul cel mai puţin semnif.) Registrul memorare divizor (octetul cel mai semnif.) DLAB=bitul de acces la memoria pentru divizor Offset 00h 01h 02h 03h 04h 05h 06h 07h 00h 01h DLAB 0 0 1 1 A1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 A1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 A0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 registrul de deplasare transmisie şi transformat într-o succesiune de biţi transferaţi la ieşire. De reţinut că T0 este transmis primul. Blocul de comandă a transmisiei inserează automat biţii de start, stop şi paritate. Exemplu: scrie în registrul temporar de ieşire al portului COM1 pentru a transmite caracterul ‘a’. MOV MOV OUT dx, 3f8h al, ‘a’ dx, al ; încarcă adresa registrului temporar de ieşire în DX ; încarcă octetul ‘a’ pentru transmitere în AL ; scrie ‘a’ în registrul temporar de ieşire ; şi îl transmite pe ieşirea serială Registrul de control al întreruperilor În anumite condiţii, circuitul UART poate solicita o întrerupere hardware. Cererile de întrerupere sunt gestionate de registrul de validare întreruperi. Primii 4 biţi (mai semnificativi) sunt întotdeauna 0 şi nu pot fi modificaţi. Valorile celorlalţi biţi impun cazurile în care UART generează întreruperi hardware. Astfel, dacă se setează bitul SINP, atunci UART activează linia INTRPT dacă starea unuia dintre semnalele de intrare CTS, DSR, DCD, RI se schimbă. În acest caz, de exemplu, activarea semnalului RI va genera o întrerupere hardware. Setarea bitului ERBK va determina UART să genereze o întrerupere dacă blocul de comandă al recepţiei generează o eroare - de paritate, de depăşire sau de cadru - sau dacă detectează o întrerupere a conexiunii pe durata recepţiei. Biţii TBE şi RxRD participă la comunicaţia dintre CPU şi UART în cazul unui transfer normal de date. Dacă se setează TBE, atunci UART generează o întrerupere de îndată 26 Registrele tampon de recepţie şi trasnsmisie (offset 00h) Cu offset 00h se pot apela atât registrele tampon de la recepţie cât şi registrul tampon de la transmisie, presupunând că cel mai semnificativ bit DLAB din registrul de format a datelor este resetat. Registrul tampon recepţie 7 6 5 4 3 2 10 Registrul buffer transmisie 7 6 5 4 3 2 10 R7 R6 R5 R4 R3 R2 R1 R0 R7-R0: biţi recepţionaţi 7 - 0 T7 T6 T5 T4 T3 T2 T1 T0 T7-T0: biţi de transmis 7 - 0 Fig. 10 Bufferul de recepţie şi registrul temporar de transmisie (offset 00h) 25 ce octetul de date de transmis a fost transferat din bufferul de transmisie în registrul de deplasare, iar bufferul de transmisie poate primi următorul caracter. Bitul RxRD are o funcţie similară: dacă RxRD este setat, atunci UART generează o întrerupere hardware de îndată ce un octet este disponibil în bufferul de recepţie. Octetul trebuie preluat de procesor pentru că altfel apare o eroare de depăşire (prin suprascriere). 7 6 5 4 3 2 1 0 00000 7 6 5 4 3 2 1 0 0000 ID1, ID0: bit de identificare 00=schimbarea unui semnal de intrare al RS 232 (prioritate 3) 01=bufferul de transmisie gol (prioritate 2) 10=date recepţionate (prioritate 1) 11=eroare de serializare sau BREAK (prioritate 0) 0=prioritatea cea mai mare 3=prioritatea cea mai mică PND=bit de aşteptare 1=fără întrerupere în aşteptare 0=întrerupere în aşteptare, ID1 şi ID0 precizează sursa SINP: intrare RS-232 1=întrerupere la schimbarea stării unei linii de intrare RS-232 0=fără întrerupere ERBK: eroare şi break 1=întrerupere la paritate, depăşire, eroare de framing sau break 0=fără întrerupere TBE: bufferul de transmisie gol 1=întrerupere la buffer de transmisie gol 0=fără întrerupere RXRD: date recepţionate 1=întrerupere când un octet este pregătit în registrul de intrare 0=fără întrerupere SINP ERBK TBE RxRD Fig. 12 Registrul de identificare a întreruperilor (offset 02h) Sursa de întreruperi Schimbarea unui semnal de intrare RS 232C Registrul temporar de ieşire gol ID1 0 0 ID2 Achită întreruperea în aşteptare prin 0 1 0 1 Citirea registrului de stare a RS 232C Scrierea octetului de date în registrul temporar de ieşire sau citirea registrului de identificare întreruperi Citirea octetului de date din registrul buffer de intrare Citirea registrului de stare a serializării Un octet de date primit în registrul buffer de intrare Eroare la intrare sau break 1 1 Fig. 11 Registrul de activare a întreruperilor (offset 01h) Exemplu: emite o întrerupere generată de registrul temporar de ieşire gol, sau dacă un octet este gata în registrul buffer de intrare al portului COM1, adică setează biţii TBE şi RxRD. MOV IN OR OUT dx, 3f9h al, dx al, 03h dx, al ; încarcă adresa registrului de control ; al întreruperilor în DX ; citeşte registrul în AL ; setează TBE şi RxRD ; scrie registrul Întreruperile în aşteptare trebuie achitate. Acţiunile necesare sunt prezentate în tabelul de mai sus. După cum se vede, întreruperea poate fi rezolvată prin citirea registrului de stare asociat sau a bufferului de recepţie, sau prin scrierea în bufferul de transmisie. În cazul unei întreruperi cauzate de bufferul de transmisie sunt două posibilităţi de achitare: scrierea unui nou octet în buffer sau citirea registrului de identificare a întreruperii. Prima soluţie nu este validă pentru că ar duce la o transmisie infinită. Exemplu: determină dacă o întrerupere este în aşteptare pe COM1 şi sare la rutina de achitare conform cu adresele din tabelul de salt jp_tab. Registrul de identificare a întreruperii Cu registrul de identificare a întreruperii (fig. 12) se poate determina, folosind o instrucţiune IN, dacă o întrerupere este în aşteptare sau nu. O întrerupere activă este marcată prin resetarea bitului PND. Biţii ID1 şi ID0 indică sursa cererii de întrerupere. Acestor surse li se atribuie priorităţi diferite : nivel 0 = prioritate maximă, nivel 3 = prioritate minimă. De remarcat faptul că întreruperile de nivel scăzut sunt blocate atâta timp cât se află în aşteptare întreruperi de nivel mai ridicat. 27 28 MOV dx, 3fah IN al, dx TEST al, 01h JNZ further ; încarcă adresa registrului de identificare ; întreruperi în DX ; citeşte registrul în AL ; testează bitul PND ; sare la funcţia further dacă PND este setat ; de salt JMP bx ; sare la adresa corespunzătoare rutinei de achitare MOV bx, jp_tab[al] ; încarcă în bx D1,D0 ca index pentru tabelul de adrese ID1 ID0 PND Registrul de format date Registrul de format date defineşte formatul SDU şi selectează registrele accesate cu offset-uri 00h şi 01h. Dacă bitul DLAB este resetat, atunci accesul cu offset 00h înseamnă citirea bufferului de recepţie sau scrierea în bufferul de transmisie. Accesul cu offset 01h adresează registrul de activare întreruperi. Dacă se setează bitul BRK, atunci semnalul de la ieşirea serială este menţinut în stare de break, adică în nivel logic 0. La resetarea lui BRK, ieşirea serială redevine activă. Pentru că valoarea semnalului de ieşire este 1 în situaţia lipsei transmisiei, setarea BRK simulează o întrerupere a conexiunii pentru receptor. 7 6 5 4 3 2 1 0 biţi de date, un bit de stop, rezultă o rată de transfer de 11250 octeţi/s. Aceasta înseamnă că CPU are la dispoziţie 86 µs pentru a citi bufferul de recepţie fără erori de depăşire. Exemplu: setează COM1 la 300 baud; divizorul=384 MOV dx, 3fbh IN al, dx OR al, 80h OUT dx, al MOV dx, 3f8h MOV al, 80h OUT dx, al INC dx MOV al, 01h OUT dx, al MOV dx, 3fbh IN al, dx AND al, 7fh OUT dx, al ; încarcă adresa registrului de format de date în dx ; citeşte registrul de format de date în al ; setează DLAB ; scrie registrul de format de date ; încarcă adresa registrului de memorare divizor ; (octetul cel mai puţin semnificativ) în DX ; încarcă octetul mai puţin semnificativ ; al divizorului în AL ; scrie registrul de memorare divizor (LSB) ; setează adresa registrului de memorare divizor ; (octetul mai semnificativ) ; încarcă octetul cel mai semnificativ ; al divizorului în AL ; scrie registrul de memorare divizor (MSB) ; încarcă adresa adresei registrului format de date în dx ; citeşte registrul de format de date în al ; şterge DLAB ; scrie registrul de format de date DLAB BRK Paritate SOTP D-Bit bitul de acces la locaţia de memorare divizor 1=acces la locaţia de memorare divizor 0=acces la regis trele receptor / transmiţător şi la registrul de activare întreruperi BRK: BREAK 1=activat 0=dezactivat Paritate: 000=nefolosit 001=impar 011=par 101=mark 111=space STOP: numărul biţilor de stop 1=2 biţi de stop 0=1 bit de stop D-Bit: numărul biţilor de date 00=5 biţi de date 01=6 biţi de date 10=7 biţi de date 11=8 biţi de date DLAB: Fig. 13 Registrul de format a datelor (offset 03h) Cei trei biţi de paritate folosesc la determinarea tipului de paritate pe care o generează transmiţătorul. Bitul STOP precizează numărul de biţi de stop, iar D-bit numărul de biţi de date. Cu bitul DLAB setat, se pot accesa registrele care conţin divizorul (00h – octetul mai puţin semnificativ, 01h – octetul mai semnificativ). Registrul pentru divizor este un numărător pe 16 biţi care conţine divizorul pe care îl foloseşte generatorul din UART pentru a genera frecvenţa de referinţă. Rata de transfer rezultă din divizarea frecvenţei de referinţă cu 16. frecvenţa principală de referinţă rata de transfer [baud] = 16 · divizor frecvenţa de referinţă = divizor Registrul de comandă modem 7 6 5 4 3 2 1 0 LOOP 000 LOOP: OUT2: OUT1: RTS: DTR: În calculator, frecvenţa principală de referinţă = 1,8432 MHz. Aceasta înseamnă că frecvenţa de referinţă = 115200 Hz. Deci, rata de transfer = 115200/divizor. Aceasta implică imediat că pentru un transfer la 115200 Hz, divizorul va fi 1. Dacă socotim un bit de start, opt 29 testare în buclă închisă 1=activat 0=mod de lucru normal ieşire generală 2 1=activat 0=dezactivat ieşire generală 1 1=acctivat 0=dezactivat request to send 1=activat 0= dezactivat data terminal ready 1=activat 0= dezactivat Fig. 14 Registrul de comandă modem (offset 04h) 30 OUT2 OUT1 RTS DTR Registrul de comandă modem controlează logica de comandă modem conţinută în UART. Cei mai semnificativi 3 biţi nu sunt folosiţi; la citire aceşti biţi „întorc” valori 0. Prin setarea bitului LOOP se permite o testare în buclă închisă a UART. Acesta este un mod special de testare şi diagnosticare implementat în 8250/16450/16550, prin care cele 4 ieşiri de comandă sunt conectate intern la intrările RS 232C ale logicii de comandă a modemului astfel: RTS la CTS, DTR la DSR, OUT1 la RI şi OUT2 la DCD. Mai mult, ieşirea transmiţătorului este setată (MARK), intrarea receptorului este separată de restul UART, iar registrul de deplasare de la transmisie este conectat direct la registrul de deplasare de la recepţie. Astfel, prin setarea bitului LOOP se pot testa funcţiile de comandă modem, generarea întreruperilor de către modem şi serializările de la transmisie şi recepţie. Dacă se scrie, spre exemplu, un octet în bufferul de transmisie, el va fi transferat în registrul de deplasare de la transmisie; se poate genera şi o întrerupere TBE, după o validare a întreruperilor; succesiunea de biţi este transferată direct, conform formatului configurat în Octetul este, în continuare, transferat în bufferul de la recepţie şi în final este generată o întrerupere RxRD, dacă registrul de validare întreruperi a fost programat corespunzător. Comparaţia între octetul înscris la transmisie şi cel recepţionat precizează corectitudinea de operare a blocurilor de transmisie şi recepţie. Dacă bitul LOOP este resetat, atunci UART lucrează normal ca receptor şi transmiţător serial asincron. In această situaţie, cei 2 biţi OUT1 şi OUT2 comandă nivelul logic pe care UART îl furnizează la ieşire: un bit setat înseamnă nivel logic jos, un bit resetat înseamnă nivel logic sus. Astfel, valorile biţilor şi nivelele de semnal de la ieşirile UART sunt complementare. De reţinut că în calculator semnalul de ieşire OUT2 este combinat cu semnalul INTRPT printr-o poartă logică; în acest fel bitul OUT2 acţionează ca un bit master de validare întreruperi. Nu se pot masca intern întreruperile folosind OUT2 (adică biţii corespunzători din registrul de identificare întreruperi sunt configuraţi obişnuit), dar folosind poarta logică se poate bloca transmiterea semnalului INTRPT către controlerul de tratare a întreruperilor (8259) şi astfel generarea de întreruperi hardware cu bitul OUT2 resetat. Pe de altă parte, bitul OUT1 nu este folosit în calculator. Cei 2 biţi RTS şi DTR controlează direct nivelurile semnalelor de ieşire UART: RTS registrul de format date, în registrul de deplasare de la recepţie şi convertită într-un octet. Exemplu: setează bitul principal de întrerupere pentru a activa întreruperile individuale MOV dx, 3fch IN al, dx OR al, 08h AUT dx, al ; încarcă adresa registrului de comandă al modemului în dx ; citeşte registrul de comandă al modemului în al ; setează OUT2 ; scrie în registrul de comandă al modemului Registrul de stare a serializării Registrul de stare a serializării (fig. 15) conţine informaţii despre starea blocurilor de recepţie şi transmisie ale UART. Bitul cel mai semnificativ nu este definit şi întoarce întotdeauna valoarea 0. Bitul TxE setat indică buffer de transmisie şi registru de deplasare transmisie goale. Dacă TxE este 0 atunci datele sunt încă prezente într-unul dintre registre Dacă bitul TBE este setat, atunci bufferul de transmisie este gol. Dacă TBE este 0, atunci în buffer se află un octet. 7 6 5 4 3 2 1 0 TXE: TBE: BREK: FRME: PARE: OVRE: RxRD: transmiţător liber 1=nici un octet în registrul temporar de ieşire şi în registrul de deplasar transmisie 0= un octet în registrul temporar de ieşire sau în registrul de deplasare transmisie bufferul transmiţătorului gol 1= nici un octet în registrul temporar de ieşire 0= un octet în registrul temporar de ieşire break 1=detectat 0=fără break eroare de cadru 1=eroare 0=fără eroare de cadru eroare de paritate 1=eroare 0=fără eroare de partate i eroare de depăşire 1=eroare 0=fără eroare de depăşire datele primite gata 1=s-au primit date în registrul buffer de intrare 0=nu s-au primit date Fig. 15 Registrul de stare a serializării (offset 05h) Următorii 4 biţi se referă la starea conexiunii şi la eventuale erori de recepţie. Dacă bitul BREK este setat, atunci blocul logic al receptorului a detectat o întrerupere a conexiunii. Acest lucru se întâmplă dacă intrarea serială este la nivel logic jos (space) pentru mai mult timp decât cel corespunzător unei SDU. Bitul FRME setat indică o eroare de cadru. Bitul PARE setat indică o eroare de paritate, iar bitul OVRR setat indică o eroare de depăşire la şi DTR . Un bit setat determină un semnal jos de ieşire din UART şi, cu inversarea introdusă de driverele de linie, un nivel înalt (+12V). 31 0 TXE TBE BREK FRME PARE OVRE RxRD 32 nivelul bufferului de recepţie. Dacă bitul RxRD este setat, atunci în bufferul de recepţie se află un octet disponibil. Astfel, se poate folosi registrul de stare a serializării, spre exemplu împreună cu registrul de identificare a întreruperii, pentru a determina în detaliu cauza unei întreruperi de eroare, sau pentru a determina starea UART în mod polling (prin sondaj), chiar dacă întreruperile sunt mascate. Exemplu: determină dacă este disponibil vreun octet în registrul buffer de intrare şi îl citeşte dacă este disponibil. MOV dx, 3fdh IN al, dx TEST al, 01h JZ further MOV dx, 3f8h IN al, dx ; încarcă adresa registrului de stare a serializării în dx ; citeşte registrul de stare a serializării în al ; testează RxRD ; sare la further dacă RxRD este gol ; încarcă adresa registrului buffer de intrare în dx ; citeşte octetul din registrul buffer de intrare în al 7 6 5 4 3 2 1 0 DCD: RI: DSR: CTS: DDCD: DRI: DDSR: DCTS: detector de purtătoare 1=DCD activ 0=DCD inactiv indicator de apel 1=RI activ 0=RI inactiv setul de date pregătit 1=DSR activ 0=DSR inactiv gata de trimitere 1=CTS activ 0=CTS inactiv variaţie DCD 1=DCD s-a schimbat de la ultima citire variaţie RI 1=RI s-a schimbat de la ultima citire variaţie DSR 1=DSR s-a schimbat de la ultima citire variaţie CTS 1=CTS s-a schimbat de la ultima citire DDCD DRI DDSR DCTS 0=DCD nu s-a schimbat 0=RI nu s-a schimbat 0=DSR nu s-a schimbat 0=CTS nu s-a schimbat Fig. 16 Registrul de stare al modemului (offset 06h) Registrul de stare modem Folosind registrul de stare modem (fig. 16) se poate determina starea semnalelor de intrare ale RS-232C. Primii 4 biţi, mai semnificativi, furnizează nivelurile curente de semnal, iar biţii mai puţin semnificativi dau informaţii despre schimbările de nivel de la ultima citire a registrului. O instrucţiune IN privind registrul de stare MODEM resetează cei 4 biţi mai puţin semnificativi. Cei 4 biţi DCD, ⎯RI, ⎯DSR, ⎯CTS indică direct nivelurile de semnal ale terminalelor de intrare în UART: un bit setat corespunde unui nivel de semnal „jos”, un bit resetat corespunde unui nivel de semnal „sus”. De precizat că nivelurile de semnal sunt inversate de driverele de linie EIA. De aceea, în conector, un bit 1 corespunde unui nivel de semnal „sus”, iar un bit 0 corespunde unui nivel de semnal „jos”. Dacă bitul DCD este setat atunci modemul a detectat o purtătoare. Dacă la modem soseşte un apel, acesta ridică linia RI la nivel „sus”, iar UART setează bitul RI. Similar, bitul DSR semnalează că modemul este gata, iar bitul CTS setat semnalează că UART este gata să trimită date modemului. Exemplu: determină dacă bitul din DCD s-a schimbat şi transferă , eventual, un nou DCD pe bitul cel mai puţin semnificativ al registrului al. MOV dx, 3feh IN al, dx TEST al, 08h JZ further AND AL, 08h CLC RCL al RCL al ; încarcă adresa registrului de stare a modemului în dx ; citeşte registrul de stare a modemului în al ; testează DeltaDCD ; sare la further dacă DeltaDCD este resetat ; şterge toţi biţii cu excepţia DCD ; şterge transportul ; transferă DCD din bitul cel mai semnificativ al ; registrului al în bitul de transport ; transferă DCD din bitul de transport ; în cel mai puţin semnificativ bit al lui al Biţii DDCD, DRI, DDSR şi DCTS indică, în final, dacă semnalele DCD, RI, DSR şi CTS din conector (sau corespunzător aceiaşi biţi din registrul de stare modem) au fost modificaţi de la ultima citire a registrului. Un bit Dxxx setat marchează o modificare. 33 DCD RI DSR CTS 34 Registrul suplimentar Registrul suplimentar (fig. 17) este implementat numai la variantele 16450/16550 şi poate fi folosit ca o memorie suplimentară de un octet, pentru date temporare – spre exemplu, dacă nu se doreşte folosirea memoriei principale la manevrarea întreruperilor. Valorile biţilor din registru nu afectează în nici un fel funcţionarea şi comportarea UART. 7 6 5 4 3 2 1 0 Capitolul 3 Modemul – prezentare funcţională Modemul de voce/date/fax este un echipament de conectare a computerului la Internet, toate felurile de BBS (Bulletin Board System) şi alte echipamente de tip modem. Modemul folosit suportă standardul de comunicaţie ITU-T (CCITT). SPR7 SPR6 SPR5 SPR4 SPR3 SPR2 SPR1 SPR0 3.1 Caracteristici tehnice SPR7 - SPR0: biţii 7 - 0 din registru Acest modem suportă următoarele standarde de comunicaţie (ITU-T mai este cunoscut ca CCITT): • • • • • • Fig. 17 Registrul suplimentar. Date ITU-T V.90 (valabil doar pentru modemul care suportă 56Kbps) Rockwell K56flex (valabil doar pentru modemul care suportă 56Kbps) ITU-T V.34, V.32bis, V.32, V.22bis, V.22 Bell 103 & 212A V. 42bis & MNP 5 (Compresie de date) V. 42 & MNP2-4 (Corecţie de eroare) • • • Fax V.17 (14400bps FAX) V.29 (9600bps FAX) V.27ter (4800bps FAX) • • • Voce Mod Voce/Audio Full-Duplex speakerphone AudioSpan (Audio/Voce/Date simultan; SAVD) 3.1.1 Descrierea panoului frontal • • 35 PW MR - Indicator alimentare (Power) - Indicator de semnal modem disponibil (Modem Ready) 36 • • • • • • • • DTR HS AA CD TD RD SPK MIC - Indicator de semnal date pregătite (Data Terminal Ready) - Indicator de semnal viteză ridicată (High Speeh) - Indicator de răspuns automat (Auto Answer) - Indicator de detectare purtătoare (Carrier Detect) - Indicator de semnal transmisie date (Transmitted Data) - Indicator de semnal primire date (Received Data) - Mufa audio (Speaker jack) - Mufa microfon (Microphone jack) A/ A AT? Bn B0 B1 Cn C1 Dn 0-9 * # A-D L Reexecută ultima comandă. Folosită în general pentru redial. Intră în stare activă şi încearcă să răspundă la telefon. Citeşte Registrul-S Selectat. Această comandă citeşte şi afişează Registrul-S selectat. Un Registru S poate fi selectat prin comanda ATSn. Secvenţa de răspuns Bell/ITU-T . Selectează conexiunea V.22 la 1200 bps. Selectează conexiunea Bell 212A la 1200 bps. Comandă purtătoare Returnează mesajul OK Formează număr (dial) Numerele DTMF(Dual-Tone Multi-Frequency) de la 0 la 9 Caracterul „stea” (doar în convorbirile în ton) Caracterul „diez” (doar în convorbirile în ton) Caracterele A,B,C şi D. În unele ţări este interzisă folosirea acestor taste în timpul convorbirii. Formează ultimul număr: modemul va forma din nou ultimul număr de telefon valid. Caracterul L trebuie să apară imediat după D iar toate caracterele care urmează după el sunt ignorate Formează în puls (rotativ). Formează în ton. Această comandă va fi acceptată dar nu se va executa Formează numărul memorat în agendă (n de la 0 la 3). (Vezi &Z) Aşteaptă al doilea ton de apel (X3 sau mai mare); legat de registrul S6 Formează, aşteaptă sa se răspundă şi continuă (X3 sau mai mare); legat de registrul S6 Pauză în timpul formării numărului; modemul va aştepta o perioadă specificată de S8 după care va forma următoarele numere de după “,”. Întoarcere în fereastra de comandă după formarea numărului. Setează tonul activat/dezactivat. Comanda echo Dezactivează comanda echo Activează comanda echo Deconectare (Închide) Închide Apelează 38 3.1.2 Descrierea panoului spate • • • • • PHONE LINE RS232 AC-IN ON/OFF - Mufa ton - Mufa linie telefonică - Conector pentru cablu RS 232 - Intrare AC - Buton de alimentare (Power) 3.2 Comenzi Cei mai mulţi utilizatori folosesc rutine software specializate pentru a comunica prin intermediul modemului şi de aceea comenzile prezentate în acest capitol sunt folosite de foarte puţini utilizatori. Dar în cazul în care se doreşte o comunicare directă cu modemul, aceste comenzi sunt extrem de utile. Pentru a scrie o comandă trebuie avute în vedere următoarele reguli: • • • P T R S=n W @ , ; En E0 E1 Hn H0 H1 37 se foloseşte tasta Backspace pentru a şterge erorile de tastare; dacă comanda conţine o opţiune numerică şi nu se include un număr în comandă modemul va presupune că numărul este 0; toate comenzile (cu excepţia /A şi + + +) trebuie să înceapă cu prefixul AT sau at şi se execută după apăsarea tastei Enter (de exemplu pentru a executa comanda V, se va tasta ATV şi se va apăsa Enter); • În cazul în care apare un n, se va înlocui n-ul cu una din literele sau opţiunile numerice ale comenzii respective (de exemplu, pentru comanda En, se va tasta ATE1). In I0 I1 I2 I3 I4 I6 Ln L0 L1 L2 L3 Mn M0 M1 M2 M3 Nn N0 N1 On O0 O1 P Qn Q0 Q1 Sr=n Sn? T Vn V0 V1 Identificare Raportează codul produsului Raportează „OK” Raportează „OK” sau „EROARE” Raportează revizia Raportează identificatorul OEM Raportează modelul modemului şi codul intern de revizie Volumul sunetului Fără sunet Volum mic Volum mediu Volum mare Controlul difuzoarelor Difuzoare întotdeauna închise Difuzoare pornite până la conectare Difuzoare tot timpul pornite Difuzoare închise în timpul formării numărului, primirea purtătoarei şi difuzoare pornite în timpul convorbirii. Controlul modului de lucru automat Dezactivează mod de lucru automat Activează mod de lucru automat Revenire On-Line în mod date Intră on-line Intră on-line şi reconfigurează conexiunea (retrain) Activează formare în puls (pentru linia de telefon care nu suportă formare touch-tone) Controlul codurilor de răspuns mut Acceptă codurile de răspuns la DTE Nu accepta codurile de răspuns la DTE Setează registrul r ca n Afişează conţinutul Registrului S n Setează formare număr în ton Forma codului de răspuns Coduri numerice Coduri verbale 39 Wn W0 W1 W2 Xn X0 X1 Controlul mesajului de conectare Raportează viteza DTE în mod EC Raportează viteza liniei, protocolul EC şi viteza DTE Raportează viteza DCE în mod EC Codurile de răspuns extinse Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi anume: OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO ANSWER şi ERROR. Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi viteza de conectare OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO ANSWER, CONNECT xxxx şi ERROR. Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi vitezele de conectare, de exemplu OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO ANSWER, CONNECT xxxx şi ERROR. Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi ratele de conectare, de exemplu OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO ANSWER, CONNECT xxxx, BUSY şi ERROR. Raportează codurile de răspuns standard de evoluţie a apelului şi rata de conectare, de exemplu OK, CONNECT, RING, NO CARRIER, NO ANSWER, CONNECT xxxx, BUSY, ERROR şi NO DIAL TONE. Deconectare Activează Dezactivează Resetare soft şi reactivare profil. Reactivează profilul memorat 0 după resetare software. Reactivează profilul memorat 1 după resetare software. Controlul purtătoarei (Carrier Detect). Ignorare semnal CD. Operaţii normale cu semnalul CD. Opţiuni DTR. Ignorarea trecerii de la starea activat la dezactivat a semnalului DTR. Trecerea la modul de comandă on-line fără deconectare. Operaţii normale cu semnalul DTR Reiniţializare modem. &Y determină ce profil este activat. Încarcă configuraţia iniţială (din fabrică) (Profil) Încarcă configuraţia iniţială 0 Încarcă configuraţia iniţială 1 Selectare ton de gardă 40 X2 X3 X4 Yn Y0 Y1 Zn Z0 Z1 &Cn &C0 &C1 &Dn &D0 &D1 &D2 &D3 &Fn &F0 &F1 &Gn &G0 &G1 &G2 &Kn &K0 &K3 &K4 &K5 &K6 &Mn &M0 &M1 &M2 &M3 &Qn &Q0 &Q4 &Q5 &Q6 &Rn &R0 &R1 &Sn &S0 &S1 &V &V1 &Wn &W0 &W1 &Yn &Y0 &Y1 Dezactivează ton de gardă. (Pentru USA) Dezactivează ton de gardă. Selectează ton de gardă de 1800Hz Controlul fluxului de date Dezactivează controlul fluxului de date. Activează controlul fluxului de date cu ajutorul semnalelor RTS/CTS. (Implicit pentru modemurile de date) Activează controlul de date cu XON/XOFF. Activează controlul transparent de date cu ajutorul semnalelor XON/XOFF. Activează ambele moduri de control al fluxului de date şi RTS/CTS şi XON/XOFF. (Implicit pentru fax-modemuri) Selectarea modului sincron/asincron Selectează operare direct asincronă Selectează modul de conectare sincron cu mod de comandă off-line asincron Selectează modul de conectare sincron cu mod de comandă off-line asincron Selectează mod de conectare sincron Modul Sync/Async Selectează operare direct asincronă Selectează modul Hayes AutoSync Modemul negociază o legătură cu corecţie de erori Selectează operare asincronă implicită. Opţiuni RTS/CTS CTS urmăreşte RTS(async) sau acţionează conform V.25(sync) CTS activ permanent Control DSR DSR activ permanent DSR acţionează conform V.25. Afişează Configuraţia Curentă Afişează Statisticile Ultimei Conexiuni Afişează Configuraţia Curentă Memorează configuraţia curentă ca profil 0. Memorează configuraţia curentă ca profil 1. Indică un profil implicit la Reset Modemul va folosi profilul 0. Modemul va folosi profilul 1. 41 &Zn=x &Zn=x %Cn %C0 %C1 %C2 %C3 %En %E0 %E1 %E2 %L Memorează numărul de telefon n este de la 0 la 3 şi numărul un şir de caractere. Activează/Dezactivează Compresia de Date Dezactivează compresia de date. Activează compresia de date MNP5. Activează compresia de date V.42bis. Activează ambele compresii de date, MNP5 şi V.42bis. Activează/Dezactivează Monitorizarea Calităţii Liniei şi Auto-Retrain (reconfigurarea automată) sau scăderea/creşterea vitezei. Dezactivează monitorizarea calităţii liniei şi auto-retrain Activează monitorizarea calităţii liniei şi auto-retrain Activează monitorizarea calităţii liniei şi scăderea/creşterea vitezei Nivelul semnalului liniei Returnează o valoare de indică nivelul semnalului primit. Valoarea returnată este un indicator direct al nivelului semnalului primit. De exemplu, 009=-9dBm, 043=-43dBm etc. %Q Calitatea semnalului liniei Raportează calitatea semnalului liniei. Returnează octetul de ordin superior al valorii de EQM. Pe baza valorii EQM, se poate iniţia procedura de retrain sau scăderea/creşterea vitezei. dacă este activat de %E1 sau %E2. Exemplu: AT%Q 015 %Un %U0 %U1 \An \A0 \A1 \A2 \A3 \Bn \B1-\B9 \Nn \N0 \N2 Selectează u-Law sau A-Low (Doar pentru modemul K56flex) Selectează u-Law Selectează A-Law Selectează mărimea maximă a blocului MNP 64 caractere 128 caractere 192 caractere 256 caractere Pauza de Transmisie către destinaţie Pauza în unităţi de 100ms. (Dacă nu se specifică este 3) Modul de operare Selectare mod de viteză normală cu buffer Selectare mod de legătură sigură (cu corecţie de erori) 42 \N3 \N4 \N5 +MS Selectare mod cu corectare automată Forţare mod de corecţie a erorilor LAPM Forţare mod de corecţie a erorilor MNP Selectarea modulaţiei Această comandă selectează modulaţia, opţional activează sau dezactivează modul de lucru automat şi tot opţional specifică ratele minime şi maxime de corecţie folosind parametrii. Formatul este: AT + MS = <mod>, <mod automat>, <rata_min>, <rata_max> 10 V.32bis 14400, 1200, 9600, 7200 11 V.34 33600, 31200, 28800, 26400, 24000, 21600, 19200, 16800, 14400, 12000, 9600, 7200, 4800, 2400 12 Mod Modulaţie Rata de transfer (bps) V.90 56000, 54667, 53333, 52000, 50667, 49333, 42667, 41333, 40000, 38667, 37333, 36000, 34667, 33333, 32000, 30667, 29333, 28000 56 0 V.21 300 1 V.22 1200 2 V.22bis 2400, 1200 3 V.23 1200 9 V.32 9600, 4800 K56flex 56000, 54000, 52000, 50000, 48000, 46000, 44000, 42000, 40000, 38000, 36000, 34000, 32000 64 Bell 103 300 48 Bell 212 1200 V.90 şi K56flex sunt valabile numai pentru Modemul de 56000bps. (mod automat) Opţiunea selectată 0 Mod automat dezactivat 1 Mod automat activat 43 44 De exemplu: AT + MS = 11,1,300,33600 unde: 11 1 300 33600 -SSE = n : selecţie V.34 : activare mod automat : viteza de transfer minimă 300 bps : viteza de transfer maximă 33600 bps 3.3 Tabelul comenzilor pentru voce ATA ATD ATH ATZ #BRD #CID #CLS #MDL #MFR #REV #SPK #TL #VBQ #VBS #VBT #VCI #VLS #VRA #VRN #VRX #VSD #VSK #VSP #VSR #VSS #VTD #VTM #VTS #VTX Răspuns în mod voce/audio Comenzi de apel în mod voce/audio Termină convorbire în mod voce/audio Resetare din mod voce/audio Selectare rată de transfer (închide mod de selectare automat) Activare detecţie ID şi selectare format raport Selectare fax, date sau voce/audio Identifică model Identifică constructor Identifică nivelul reviziei Setări difuzor telefon Nivelul de transmisie audio Dimensiune buffer de interogare Număr biţi pe eşantion (ADPCM sau PCM) Cronometru ton beep Identificare metodă de compresie (ADPCM) Selectare linie de voce (ADPCM sau PCM) Cronometru semnal ringback emis (ringback goes away) Cronometru semnal ringback n-a fost primit (ringback never came) Mod de recepţie voce (ADPCM sau PCM) Comutator de control recepţionare voce (recepţie de voce sau ADPCM) Setare buffer skid Perioada de detecţie tăcere (recepţie de voce sau ADPCM) Selectare rată de eşantionare (ADPCM sau PCM) Comutator de control recepţionare voce (recepţie de voce sau ADPCM) Controlul capabilităţii de raportare a tonului DTMF Activare plasare repere pentru cronometrare Generare semnale de ton Mod de transmisie a vocii (ADPCM sau PCM) Pentru selectarea V.34 cu 28800 se introduce: AT + MS = 11,1,28000,28000 Activare/Dezactivare DSVD (opţional) Această comandă activează sau dezactivează DSVD (Digital Simultaneous Voice and Data) pentru modemurile care suportă DSVD. Sintaxa este AT-SSE = n, unde n este un număr între 0 şi 1. -SSE = 0 -SSE = 1 -SMS=x,z,y,t Dezactivează DSVD Activează DSVD Selectează Modul AudioSpan/DSVD (Doar pentru modem de voce). x: x Mod 0 Mod date 1 Mod DSVD (Un modem care nu suportă DSVD va răspunde cu ERROR) 2 Modul AudioSpan (Un modem care nu suportă AudioSpan va răspunde cu ERROR) 3 Selectare mod automat y: Viteza minimă (4800) admisibilă pentru modul AudioSpan z: Viteza maximă (14400) admisibilă pentru modul AudioSpan t: Viteaza introdusă (Dacă nu se introduce se consideră 0.Selecţie automată) 45 46 3.4 Folosirea funcţiei AudioSpan/DSVD AudioSpan şi DSVD sunt două tehnologii care permit operaţii cu date şi voce simultan folosind un modem Rockwell conectat la o linie telefonică. Implementarea funcţiilor AudioSpan şi DVSD diferă prin modul în care vocea şi datele modemului sunt combinate. Datele şi vocea sunt combinate într-un domeniu analogic pentru AudioSpan şi într-un domeniu digital pentru DSVD. În cazul folosirii funcţiilor AudioSpan sau DSVD comunicaţia vocală se poate realiza cu ajutorul unor căştilor sau a unui microfon/difuzor. Rata de transfer la DTE trebuie să fie egală sau mai mare decât rata anticipată de DCE. În general, viteza de transmisie trebuie să fie de 38400bps sau mai mare. Modemul transmiţător Modemul receptor DTE DCE DTE DCE AT&FAT&FSMS = 2 SMS = 2 #VLS = 5 #VLS = 5 OK OK ATDT RING Xxxxxx ATA CONNECT CONNECT xxxx xxxx <data> +++ ATH NO CARRIER NO CARRIER <data> OK Comentarii Modemurile transmiţător şi receptor sunt configurate pentru apel DSVD difuzor-telefon Se stabileşte conexiunea de tip DSVD şi se foloseşte MIC/SPK pentru conversaţie Modemurile schimbă date Pregătire pentru deconectare Modemurile s-au deconectat AudioSpan Exemplu: Realizarea unei conexiuni AudioSpan între două modemuri folosind funcţiile AudioSpan şi folosind MIC/SPK ca interfeţe audio. Modemul transmiţător Modemul receptor DTE DCE DTE DCE AT&FAT&FSMS = 2 SMS = 2 #VLS = 5 #VLS = 5 OK OK ATDT RING Xxxxxx ATA CONNECT CONNECT xxxx xxxx <data> OK ATH NO CARRIER NO CARRIER Modemurile s-au deconectat 9 10 11 12 13 14 15 16 <data> +++ Comentarii Modemurile transmiţător şi receptor sunt configurate pentru apel AudioSpan difuzor-telefon Modemul transmiţător apelează modemul receptor DTE răspunde la apel Se stabileşte conexiunea de tip AudioSpan şi se foloseşte MIC/SPK pentru conversaţie Modemurile schimbă date Pregătire pentru deconectare 3.5 Codurile rezultat Numeric 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Caracter OK CONNECT RING NO CARRIER ERROR CONNECT 1200 NO DIALTONE BUSY NO ANSWER Descriere Modemul a executat cu succes o comandă AT. S-a realizat conexiunea. Modemul a detectat un apel. Modemul a pierdut sau nu a putut detecta purtătoarea în timpul dat de registrul S7. Modemul a detectat o eroare în comanda AT Conexiune realizată la 1200bps. Modemul nu a detectat tonul la activare. Modemul a detectat un ton ocupat. Modemul nu a detectat 5 secunde de linişte la folosirea comenzii @, de modificare a apelului, în comanda de apel. CONNECT 600 CONNECT 2400 CONNECT 4800 CONNECT 9600 CONNECT 7200 CONNECT 12000 CONNECT 14400 CONNECT 19200 Conexiune realizată la 600bps Conexiune realizată la 2400bps Conexiune realizată la 4800bps Conexiune realizată la 9600bps Conexiune realizată la 7200bps Conexiune realizată la 12000bps Conexiune realizată la 14400bps Conexiune realizată la 19200bps DSVD Exemplul: Realizarea unei conexiuni DSVD între două modemuri folosind funcţia DSVD şi folosind MIC/SPK ca interfeţe audio. 47 48 17 18 19 20 22 23 33 35 40 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 61 62 63 64 66 CONNECT 38400 CONNECT 57600 CONNECT 115200 CONNECT 230400 CONNECT 1200TX/ CONNECT 75TX/ FAX DATA CARRIER 300 CARRIER 1200/75 CARRIER 75T/1200 CARRIER 1200 CARRIER 2400 CARRIER 4800 CARRIER 7200 CARRIER 9600 CARRIER 12000 CARRIER 14400 CARRIER 16800 CARRIER 19200 CARRIER 21600 CARRIER 24000 CARRIER 26400 CARRIER 28800 CONNECT 16800 CONNECT 21600 CONNECT 24000 CONNECT 26400 CONNECT 28800 COMPRESSION: CLASS 5 Conexiune realizată la 38400bps Conexiune realizată la 57600bps Conexiune realizată la 115200bps Conexiune realizată la 230400bps Conexiune realizată la 1200/75RX la transmisie şi 75bps la recepţie Conexiune realizată la 5/1200/RX la transmisie şi 1200bps la recepţie Conexiune fax modem realizată Conexiune de date realizată Rata purtătoarei de 300bps Rata purtătoarei de 1200 la transmisie recepţie Rata purtătoarei de 75 la transmisie recepţie Rata purtătoarei de 1200bps Rata purtătoarei de 2400bps Rata purtătoarei de 4800bps Rata purtătoarei de 7200bps Rata purtătoarei de 9600bps Rata purtătoarei de 12000bps Rata purtătoarei de 14400bps Rata purtătoarei de 16800bps Rata purtătoarei de 19200bps Rata purtătoarei de 21600bps Rata purtătoarei de 24000bps Rata purtătoarei de 26400bps Rata purtătoarei de 28800bps Conexiune realizată la 16800bps Conexiune realizată la 21600bps Conexiune realizată la 24000bps Conexiune realizată la 26400bps Conexiune realizată la 28800bps Compresie de date de tip MNP CLASS 5, conexiune realizată şi 1200bps la şi 75bps la 67 69 70 77 78 79 80 84 91 COMPRESSION: V.42bis COMPRESSION: NONE PROTOCOL: NONE PROTOCOL: LAPM CARRIER 31200 CARRIER 33600 PROTOCOL: ALT CONNECT 33600 CONNECT 31200 Compresie de date de tip V.42bis conexiune realizată Conexiune realizată fără compresie de date. Conexiune realizată fără corecţie de eroare. Conexiune realizată cu corecţie de eroare de tip V.42/LAPM. Rata purtătoarei de 31200bps Rata purtătoarei de 33600bps Conexiune realizată cu corecţie de eroare de tip MNP 34. Conexiune realizată la 33600bps Conexiune realizată la 31200bps Codurile rezultat pentru K56flex Numeric 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 165 166 167 168 Caracter CARRIER 32000 CARRIER 34000 CARRIER 36000 CARRIER 38000 CARRIER 40000 CARRIER 42000 CARRIER 44000 CARRIER 46000 CARRIER 48000 CARRIER 50000 CARRIER 52000 CARRIER 54000 CARRIER 56000 CONNECT 32000 CONNECT 34000 CONNECT 36000 CONNECT 38000 Descriere Rata purtătoarei de 32000bps Rata purtătoarei de 34000bps Rata purtătoarei de 36000bps Rata purtătoarei de 38000bps Rata purtătoarei de 40000bps Rata purtătoarei de 42000bps Rata purtătoarei de 44000bps Rata purtătoarei de 46000bps Rata purtătoarei de 48000bps Rata purtătoarei de 50000bps Rata purtătoarei de 52000bps Rata purtătoarei de 54000bps Rata purtătoarei de 56000bps Conexiune realizată la 32000bps Conexiune realizată la 34000bps Conexiune realizată la 36000bps Conexiune realizată la 38000bps 49 50 169 170 171 172 173 174 175 176 177 CONNECT 40000 CONNECT 42000 CONNECT 44000 CONNECT 46000 CONNECT 48000 CONNECT 50000 CONNECT 52000 CONNECT 54000 CONNECT 56000 Conexiune realizată la 40000bps Conexiune realizată la 42000bps Conexiune realizată la 44000bps Conexiune realizată la 46000bps Conexiune realizată la 48000bps Conexiune realizată la 50000bps Conexiune realizată la 52000bps Conexiune realizată la 54000bps Conexiune realizată la 56000bps 181 182 165 183 184 167 185 186 169 187 171 189 190 173 191 192 175 193 194 177 CONNECT 29333 CONNECT 30667 CONNECT 32000 CONNECT 33333 CONNECT 34667 CONNECT 36000 CONNECT 37333 CONNECT 38667 CONNECT 40000 CONNECT 41333 CONNECT 42667 CONNECT 45333 CONNECT 46667 CONNECT 48000 CONNECT 49333 CONNECT 50667 CONNECT 52000 CONNECT 53333 CONNECT 54667 CONNECT 56000 Conexiune realizată la 29333 Conexiune realizată la 30667 Conexiune realizată la 32000 Conexiune realizată la 33333 Conexiune realizată la 34667 Conexiune realizată la 36000 Conexiune realizată la 37333 Conexiune realizată la 38667 Conexiune realizată la 40000 Conexiune realizată la 41333 Conexiune realizată la 42667 Conexiune realizată la 45333 Conexiune realizată la 46667 Conexiune realizată la 48000 Conexiune realizată la 49333 Conexiune realizată la 50667 Conexiune realizată la 52000 Conexiune realizată la 53333 Conexiune realizată la 54667 Conexiune realizată la 56000 Codurile rezultat pentru V.90 Numeric 180 181 182 150 183 184 152 185 186 154 187 188 189 190 158 191 192 160 193 194 162 180 Caracter CARRIER 28000 CARRIER 29333 CARRIER 30667 CARRIER 32000 CARRIER 33333 CARRIER 34667 CARRIER 36000 CARRIER 37333 CARRIER 38667 CARRIER 40000 CARRIER 41333 CARRIER 42667 CARRIER 45333 CARRIER 46667 CARRIER 48000 CARRIER 49333 CARRIER 50667 CARRIER 52000 CARRIER 53333 CARRIER 54667 CARRIER 56000 CONNECT 28000 Descriere Rata purtătoarei de 28000bps Rata purtătoarei de 29333bps Rata purtătoarei de 30667bps Rata purtătoarei de 32000bps Rata purtătoarei de 33333bps Rata purtătoarei de 34667bps Rata purtătoarei de 36000bps Rata purtătoarei de 37333bps Rata purtătoarei de 38667bps Rata purtătoarei de 40000bps Rata purtătoarei de 41333bps Rata purtătoarei de 42667bps Rata purtătoarei de 45333bps Rata purtătoarei de 46667bps Rata purtătoarei de 48000bps Rata purtătoarei de 49333bps Rata purtătoarei de 50667bps Rata purtătoarei de 52000bps Rata purtătoarei de 53333bps Rata purtătoarei de 54667bps Rata purtătoarei de 56000bps Conexiune realizată la 28000 3.6 Definiţiile Registrelor - S S0 Numărul de apeluri până la răspuns automat Indică numărul de apeluri pe care modemul le aşteaptă înainte de a răspunde automat. Domeniu: 0-255 (apeluri) Implicit: 0 S1 Contor apeluri Contorizează numărul de apeluri pe care modemul le-a aşteaptat înainte de a răspunde automat. Domeniu: 0-255 (apeluri) Implicit: 0 51 52 S2 Caracterul Escape Defineşte caracterul folosit pentru cele trei-caractere din secvenţa de escape. Domeniu: 0-255 Implicit: 43(„+”) S9 Timpul de răspuns la detectare purtătoare Timpul în care un semnal detectat este considerat purtătoare. Valoarea acestui timp permite modemului să ignore alte semnale primite şi care au aceeaşi frecvenţă ca purtătarea. O valoare prea mare a registrului S9 reduce şansele de a fi detectată o purtătoare. Domeniu: 0-255 Implicit: 6 (0.6 secunde) S3 Caracterul Carriage Return Defineşte caracterul Carriage Return. Domeniu: 0-127 Implicit: 13 (Carriage Return) S10 Timpul dintre pierderea purtătoarei şi închiderea conexiunii Timpul pe care modemul îl aşteaptă de la pierderea semnalului purtătoarei şi până la închiderea conexiunii. Domeniu: 0-255 (apeluri) Implicit: 14 (1.4 secunde) S4 Caracterul Line Feed Defineşte caracterul Line Feed. Domeniu: 0-127 Implicit: 10 (Line Feed) S11 Durata tonului DTMF Timpul de apel cu ton DTMF şi timpul de spaţiere a tonului Domeniu: 50-255 Implicit: 95 (0.95 secunde, în funcţie de ţară) S5 Caracterul Backspace Defineşte caracterul Backspace Domeniu: 0-255 (apeluri) Implicit: 0 S12 Întârzierea promterului de escape (EPD) Timpul minim de aşteptare între ultimul cod escape de trei-caractere şi prima comandă de tip AT, care este „a” sau „A”. Domeniu: 0-255 Implicit: 50 (1 secundă) S6 Timpul de aşteptare până la apel automat Defineşte timpul de aşteptare după activarea modemului înainte de a face un apel automat. Domeniu: 2-255 Implicit: 2 (În funcţie de ţară) S18 Contorul de timp de test Timpul de testare în buclă. Domeniu: 0-255 Implicit: 0 (secunde) S7 Timpul de aşteptare până la detectarea purtătoarei Timpul de aşteptare a purtătoarei, de la modemul cu care s-a conectat, până la închiderea conexiunii. Domeniu: 1-255 Implicit: 50 (secunde) S25 Întârziere semnal DTR Durata în care modemul ignoră semnalul DTR înainte de închiderea conexiunii. Domeniu: 0-255 Implicit: 5 (0.5 secunde) S8 Durata pauzei pentru întârziere apel Timpul de întârziere a modificatorului de apel, „Comma”. Domeniu: 0-255 Implicit: 2 (secunde) S30 Timpul de deconectare la inactivitate Timpul de inactivitate permis până la închiderea conexiunii. Domeniu: 0-255 (apeluri) Implicit: 0(dezactivat) 53 54 S32 Caracterul XON Setează valoarea caracterului XON Domeniu: 0-255 Implicit: 17 S91 Domeniu: 0, 4, 5, 9, 12, 13, 14 Implicit: 0 Nivelul transmisiei PSTN Setează nivelul transmisiei. Domeniu: 0-15 Implicit: 10 (-10dBm, în funcţie de ţară) S95 Codurile rezultat extinse Biţii din acest registru pot fi setaţi pentru a rescrie unele dintre opţiunile de comandă W n. Un bit setat 1 din acest registru va activa codul rezultat corespunzător fără a ţine cont de setările Wn. Bit 0 Bit 1 Bit2 Bit2 Bit 4 Bit 5 Codul general de comanda CONNECT indică viteza receptorului în Ataşează /ARQ la codul rezultat al comenzii CONNECT XXXX în Activează codul rezultat al comenzii CARRIER XXXX (XXXX = rata de transfer) Activează codul rezultat al comenzii PROTOCOL XXXX (XXXX = rata de transfer) Rezervat. Activează codul rezultat al comenzii COMPRESSION (XXXX = tip compresie) Domeniu: 0-255 (apeluri) Implicit: 0 locul vitezei transmiţătorului (DTE) modul de lucru cu corecţie de erori (XXXX = rata de transfer) S33 Caracterul XOFF Setează valoarea caracterului XOFF Domeniu: 0-255 Implicit: 19 S37 Viteza de conectare dorită 0 = Încercare de conectare automată 3 = Încercare de conectare la 300bps 4 = Încercare de conectare la V.22 1200bps 6 = Încercare de conectare la V.22bis 2400bps 7 = Încercare de conectare la V.32bis/V.32 4800bps 8 = Încercare de conectare la V.32bis 7200bps 9 = Încercare de conectare la V.32bis/V.32 9600bps 10 = Încercare de conectare la V.32bis 12000bps 11 = Încercare de conectare la V.32bis 14400bps 12 = Încercare de conectare la V.34 Implicit: 0 S38 Întârzierea până la închiderea forţată a conexiunii Timpul de aşteptare dintre primirea unei comenzi de deconectare şi închiderea conexiunii Domeniu: 0-255 Implicit: 20 (secunde) S86 Codul cauzei de întrerupere a conexiunii Deconectare normală, nici o eroare Pierderea purtătoateri Negocierea de tip V.42 fără succes pentru că nu s-a detectat un modem cu corecţie de erori la celălalt capăt al liniei Nici un răspuns de încheiere a negocierii. Modemul nu a putut găsi un protocol comun Deconectare normală iniţiată de către modemul destinaţie Modemul destinaţie nu răspunde după 10 re-transmisii ale aceluiaşi mesaj Alterare a protocolului Închiderea conexiunii datorită expirării timpului de inactivitate 55 56 Capitolul 4 Centrala telefonică (amex 802) 4.1 Caracteristici tehnice ale centralei − tensiune de alimentare internă a interioarelor: 24 V cc ± 5%; − rezistenţa maximă a liniei de interior: max 2 x 30 ohmi respectiv ca mai jos; − pentru cablu de 2 x 0,4 mm: poate asigura apel la max. 150 m; − pentru cablu de 2 x 0,6 mm: poate asigura apel la max. 350 m; − mod de formare a numerelor pe liniile int. ext.: puls sau ton; − semnalizarea: cu tasta R configurată ca tastă flash cu durata de 90 ms; − recunoaştere frecvenţă semnale de apel pe liniile externe: 23...54 Hz; − semnale de apel intern: 35 V eff, 50 Hz; − frecvenţe de semnalizări interne: 425 Hz +/- 3%; − memorarea programărilor la întreruperea alimentării: nelimitat în EEPROM − telefoane de avarie la întreruperea alimentării; − pentru linia externă 1: int. 21; − pentru linia externă 2: int. 22; − alimentarea la reţeaua de: 220 V c.a. 50 Hz; − putere absorbită din reţea: max. 23 VA; − temperatură de lucru: 0...40 °C − temperatură de depozitare: - 20...70 °C; − dimensiuni de gabarit: (L x l X H): 300 x 260 x 65 mm; − masă proprie: cca. 2 Kg; − carcasă din ABS alb. Tensiunea de apel intern este de 35 Veff cu frecvenţa de 50 Hz. Puterea absorbită de amex 802 din reţeaua de 220 V este de max. 23 W. Pentru situaţiile în care tensiunea de reţea este perturbată din diverse cauze, sau are variaţii mari (> +/- 10 %) se impune montarea unui stabilizator de tensiune de reţea. Repartitorul centralei amex 802 Fig. 18. Structura repartitorului centralei amex 802. Echipamentul telefonic de secretariat amex 2i este autorizat pentru funcţionarea pe liniile telefonice ale S. N. Romtelecom cu autorizaţia de tip Nr. T.F. 467/96 cf. cu Ordinul Ministerului Comunicaţiilor Nr. 363/93. 4.3 Manual de utilizare pentru centrala "amex 802" 4.3.1 Alocarea numerelor interioare Numerele abonaţilor sunt 21..28; int. 21 are funcţia de consolă de programare a echipamentului (pentru companii se recomandă ca alocarea acestui număr sa fie la secretariat, conducere, recepţie). Amex 802 nu poate fi folosit ca echipament subsidiar al altei centrale. De exemplu, o variantă de tipul "subcentrală" tip amex 802 în centrală "bază" de tip Hicom 1XX nu este funcţională. NU utilizaţi telefoane celulare în imediata apropiere a echipamentului amex 802. Notă: 4.2 Caracteristici ale elementelor de legătură Tipul cablului folosit pentru legătura cu abonaţii si distanţele pe care poate opera amex 802 (pentru asigurarea unei rezistenţe a liniei de max. 2 x 30 ohmi) sunt: - pentru cablu bifilar de 2 x 0,4 mm .... max. 150 m, - pentru cablu bifilar de 2 x 0,6 mm .... max. 350 m. "nn" = numărul (abonatului) care trebuie tastat după codul-program al operaţiei curent adresate (ex.: codul xxxnn se referă la: cod-program xxx şi int. nn). în marea majoritate a cazurilor prezentate mai jos, după formarea unui cod de comandă, se aude un ton de confirmare; pentru cazul în care se aude ton de infirmare, consultaţi tabelul din capitolul 4.4. 58 Frecvenţa semnalelor pentru diverse semnalizări interne: 425 Hz +/- 3%. 57 Facilităţi suportate de centrala telefonică: 1. Legătură internă: ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi numărul dorit (21..28), efectuaţi convorbirea, închideţi telefonul. 2. Legătură externă pe oricare dintre cele 2 trunchiuri: orice abonat autorizat la ieşire, ridică receptorul, aşteaptă tonul de interior, formează 0, aşteaptă tonul extern, formează numărul dorit, efectuează convorbirea, închide telefonul. 3. Preluarea unui apel extern/intern: telefonul sună, ridicaţi receptorul, vorbiţi, închideţi telefonul. 4. Activarea apelării pentru convorbiri externe: ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi "53", apoi clasa de semnalizare doră (11= semnalizare pe ext. l, 21 = idem pe ext. 2, 31 = ambele linii), se aude ton de confirmare, închideţi telefonul. 5. Dezactivarea apelării pentru apeluri externe: ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi "53", apoi clasa de semnalizare dorită (10 = semnalizare pe ext. l, 20 = idem pe ext. 2, 30 = ambele linii), se aude ton de confirmare, închideţi telefonul. 6. Transferul automat al unei convorbiri fără ridicarea receptorului: telefonul sună, NU ridicaţi receptorul, după 20 sau 40 sec.(cf. cu programarea) apelul se transferă automat altui telefon programat să preia apelul. (facilitatea se numeşte "hunting"). 7. Telefonarea pe trunchiul l sau 2: ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "71" pentru selecţia tr. l sau "72" pentru selecţia tr. 2, aşteptaţi tonul ext., formaţi numărul extern, efectuaţi convorbirea, închideţi telefonul. 8. Rezervarea unui trunchi în vederea unei convorbiri externe: ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "0", "71" pentru selecţia tr. 1 sau "72" pentru tr. 2, dacă amex 802 semnalează ocupat, formaţi "4", (pentru telefon in ton formaţi "flash" sau R4), închideţi telefonul; imediat ce se eliberează un trunchi, amex 802 vă va apela, ridicaţi receptorul, formaţi "0", aşteptaţi ton ext., formaţi numărul dorit, efectuaţi convorbirea, închideţi telefonul. 9. Anularea rezervării trunchiului: ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "50", închideţi telefonul. 59 10. Transferul unei convorbiri externe cu anunţarea abonatului (în timpul unei convorbiri externe pe un singur trunchi): ridicaţi receptorul, formaţi 21..28, (pentru telefon în ton formaţi R 21..28) anunţaţi abonatul că este căutat, închideţi telefonul, (in acest moment se face automat legătura între abonat şi trunchi). 11. Predarea unei convorbiri externe cu anunţarea abonatului, în timpul altei convorbiri externe cu cel de-al doilea trunchi ţinut în HOLD: sunteţi în convorbire externă cu partenerul A, şi alt partener -B- este în HOLD, formaţi 21..28, (pentru telefon în ton formaţi R 21..28), abonatul extern răspunde, îl anunţaţi că este căutat, închideţi telefonul, amex 802 va suna, şi sunteţi în legătura cu cel de-al doilea partener -B-. 12. Predarea unei convorbiri externe unui abonat fără 'anunţarea abonatului: sunteţi în convorbire externă cu un abonat, formaţi 21..28 (pentru telefon In. ton formaţi R 21..28), închideţi telefonul. 13. Predarea unei convorbiri externe unui abonat ocupat fără anunţarea lui: sunteţi în convorbire externă cu un abonat, formaţi 21..28 (pentru telefon in ton formaţi R 21..28), amex 802 semnalează ocupat, închideţi telefonul. dacă abonatul va închide telefonul, amex 802 îl va reapela, dacă abonatul nu închide telefonul, apelul revine automat după 20 sau 40 sec. în ambele cazuri abonatul continuă convorbirea, apoi închide telefonul. Notă: pentru transferul unei convorbiri externe iniţiate de la un interior al echipamentului trebuie aşteptat cca 12 sec. înaintea formării numărului interior dorit. Dacă interiorul este cu funcţionare în ton, transferul se poate face imediat. 14. Iniţierea unei legături interne în timpul unei legături externe: sunteţi în convorbire externă, formaţi 21..28 (pentru, telefon în ton formaţi R 21....28), primul corespondent extern trece în HOLD, efectuaţi noua convorbire internă cu noul partener. 15. Revenirea la corespondentul extern iniţial: fără să "închideţi telefonul, formaţi "0" (pentru telefon în ton formaţi R O) şi sunteţi iar în legătură cu primul corespondent extern. Notă: procedura poate fi repetată de câte ori este necesar. 60 16. Preluarea unui apel de la alt telefon (oricare din abonaţii care nu sună) : un alt telefon interior sună, ridicaţi receptorul, formaţi "4", veţi fi în legătură cu corespondentul intern/extern. 17. Parcarea unei convorbiri externe: sunteţi într-o convorbire externă, doriţi să puneţi corespondentul în HOLD formaţi "73" (pentru telefon în ton formaţi R 73), puteţi închide telefonul. 18. Reluarea unei convorbiri (de oricare din abonaţi) din starea "parcata": doriţi să preluaţi convorbirea lăsată "parcata", formaţi la orice telefon "74", aveţi legătură cu corespondentul parcat. 19. Apel codificat pentru abonaţi (funcţia, de căutare sau paging) : doriţi să apelaţi un anume abonat, care nu răspunde la apel pe numărul său, formaţi "791" sau "792" cf. codului convenit iniţial cu el (pentru telefon în ton formaţi R 791 sau R 792); apelul se menţine până când abonatul răspunde. 20. Apel codificat iniţiat în timpul unei legături externe: sunteţi în convorbire externă şi doriţi să vorbiţi cu o anume persoană, puteţi folosi facilitatea precedentă, astfel: formaţi "791" sau "792" -după codul convenit- (pentru telefon în ton formaţi R 791 sau R 792); abonatul va răspunde, vorbiţi, apoi reveniţi la primul corespondent (extern) tastând "0" (pentru telefon în ton formaţi R 0), 21. Stabilirea unei legături de tip conferinţa internă: sunteţi în convorbire, doriţi sa cooptaţi în convorbire un alt abonat; formaţi 21..28 (pentru telefon în ton formaţi R 21..28), efectuaţi convorbirea, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R 4), sunteţi în conferinţă telefonică internă (max. 3 abonaţi şi doar intern!) . 22. Activarea anunţării automate a eliberării abonatului ocupat (doriţi să apelaţi un abonat ocupat, vreţi reapelare automată la eliberarea liniei lui; procedaţi astfel: ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi 21..28, amex 802 semnalează ocupat, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R 4), închideţi telefonul; îndată ce abonatul se eliberează, veţi fi apelat atât Dvs. cât şi abonatul, ridicaţi receptorul şi efectuaţi convorbirea. 23. Dezactivarea anunţării automate a eliberării abonatului ocupat: dacă aţi terminat de vorbit, dezactivaţi facilitatea precedentă astfel: ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "50", se aude ton de confirmare, închideţi telefonul. 24. Activarea facilităţii de "redirecţionare a apelului" (follow me) : aţi plecat la alt abonat, şi doriţi ca apelurile destinate Dvs. să vă "urmeze" la acel interior: înainte de a pleca, ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "77" şi numărul "nn" -interior- unde vă veţi afla (ex. 7723 int. 23;, închideţi telefonul; în continuare la apel pe numărul Dvs. apelul se transferă direct la "nn". 25. Dezactivarea redirecţionării apelului de la telefonul propriu: ridicaţi receptorul, aveţi ton intern special, formaţi "770", închideţi telefonul. 26. Activarea facilităţii de redirecţionare a apelului -"follow me"- de la alt telefon decât cel propriu: efectul e identic cu funcţia anterioară, diferă programarea, adică puteţi activa funcţia de la abonatul unde sunteţi: ridicaţi receptorul, auziţi ton intern, formaţi "78" apoi numărul dorit al interiorului "nn" (ex. 7823) , ton de confirmare, închideţi telefonul. 27. Dezactivarea "redirecţionării apelului" de la telefonul la care l-aţi activat: ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, formaţi "780", închideţi telefonul. 28. Activarea funcţiei "Do not disturb" -DND- (blocarea interiorului la apel): ridicaţi receptorul, formaţi "521", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 29. Dezactivarea funcţiei "Do not disturb" -DND- (puteţi fi din nou apelat): ridicaţi receptorul, formaţi "520", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 30. Stabilirea unei a doua legături externe: dacă în timpul unei convorbiri externe doriţi să stabiliţi încă o legătură externă procedaţi astfel: • formaţi "6" (pentru telefon în ton formaţi R 6), aşteptaţi tonul de linie externă, formaţi numărul extern, apoi vorbiţi. 31. Comutarea legăturii pe trunchiuri: prin această facilitate se înţelege posibilitatea de a vorbi alternativ cu fiecare corespondent extern de la acelaşi abonat. Procedura este: • sunteţi în legătură cu linia 2 (v. situaţia precedentă), doriţi să reluaţi legătura cu linia 1: formaţi "6" (pentru telefon în ton formaţi R 6), sunteţi in legătură cu linia 1. 32. Ieşirea din comutare a legăturii pe trunchiuri: 61 62 închideţi telefonul, amex 802 vă reapelează automat, ridicaţi receptorul, reluaţi, convorbirea pe linia rămasă în legătură (ex. anterior: linia 2). 33. Preluarea unei a doua legăturii externe: sunteţi în convorbire externă, şi auziţi ton de avertizare, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R 4), preluaţi convorbirea. 34. Avertizarea unui abonat ocupat ("knocking"): ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi interiorul dorit, auziţi semnal "ocupat"; formaţi "2" (pentru telefon în ton formaţi R 2), abonatul ocupat va fi semnalizat acustic cu ton de avertizare. 35. Stabilirea unei legături cu un abonat ocupat: sunteţi în convorbire internă, auziţi tonul de avertizare, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R4),vorbiţi, reveniţi la primul abonat cu "0 (pentru telefon în ton formaţi R 0), continuaţi convorbirea, închideţi telefonul. 36. Activarea avertizării cu ton special a abonaţilor (ocupaţi): dacă se formează numărul unui abonat, care este ocupat acesta va fi avertizat; ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "511", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 37. Dezactivarea avertizării cu ton special a abonaţilor (ocupaţi): ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 38. Preluarea unui apel de la robotul telefonic conectat la amex 802: dacă aveţi un robot telefonic conectat la amex 802 si doriţi preluarea apelului procedaţi astfel: ridicaţi receptorul, formaţi "75", aveţi legătură cu cel care apelează. 39. Activarea "serviciului de noapte" al echipamentului "amex 802": (amex 802 NU solicită introducerea unei programări de oră în prealabil (Ex.: preluarea apelurilor cu ridicaţi receptorul telefonului din camera supusă supravegherii, formaţi "57", puneţi receptorul lângă telefon. 42. Ascultarea telefonului din camera supusă supravegherii: formaţi de la un interior numărul interiorului supus supravegherii, ascultaţi şi apoi închideţi telefonul. 43. Dezactivarea funcţiei de supraveghere: închideţi telefonul din camera supusă supravegherii. 44. Activarea echipamentului pentru apel interior direct (fără formarea numărului interior): acest apel este util de ex. la secretariate: dacă în timp de 8 sec. de la ridicarea receptorului, nu aţi apelat un interior, atunci amex 802 va apela automat un anume interior, programat anterior de Dvs. după necesităţi procedura: ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi 56, si numărul abonatului ales 21..28), auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 45. Utilizarea apelului interior direct: ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, aşteptaţi 8 sec., amex 802 va apela automat interiorul dorit, vorbiţi, închideţi telefonul. 4.3.2. Tabel de restricţii ale funcţionării centralei amex 802 Sunt situaţii în care doriţi să activaţi o funcţie si amex 802 răspunde cu ton de infirmare a programării dorite. În aceste situaii consultaţi tabelul prezentat în continuare, care conţine, marcate cu X, interdicţiile funcţionale. Follow me de Follow me de Apel Direct la int. propriu la alt int. X X X X X X X X X X X Knocking X X X DND X X X un robot telefonic pe una din liniile externe şi cealaltă dedicată transmisiilor de FAX.). procedura: ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, formaţi "541", închideţi telefonul; din acest moment, amex 802 va respecta programarea specifică "serviciului de noapte". 40. Dezactivarea serviciului de noapte: ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, formaţi "540", închideţi telefonul. 41. Activarea funcţiei de supraveghere a unei camere (ex.: dormitorul unui copil, camera unui bolnav): Protecţie la apel Conectare robot Serviciu de noapte Supraveghere camere Protecţie la knocking Conferinţă Conectare FAX/modem X 63 64 4.4 Precizări privind utilizarea telefoanelor conectate la echipamentul amex În principiu, echipamentul amex 802 acceptă orice tip de telefon analogic pe două fire (a/b) conectat pe interioarele sale. Datorită diversităţii aparatelor disponibile mai ales 4.5 Reprezentările grafice pentru semnalele acustice folosite de amex 802: 1= 2= 3= 4= 5= Ca structură standard de utilizare a amex 802 se recomandă următoarea: 6= 7= 8= 9= ton intern al amex 802. ton extern (Romtelecom) semnal de interior ocupat semnal de apel intern ton intern special ton de declarare (după RESET general) ton de confirmare (după coduri de comandă corecte) ton de infirmare (după coduri de comandă incorecte) semnal de knocking intern (de la alt interior) dispersiei parametrilor de funcţionare se recomandă pentru compatibilitate deplină utilizarea telefoanelor de producţie Siemens şi care se pot cumpăra de la S.C. Romservice Internaţional S.R.L. Int. nr. Int. 1 Int. 2 Int. 3 Int. 4.. 6 Telefon recomandat IQ-Tel 2,3, ACTRON AB IQ-Tel 2 ACTRON C1, C2 ACTRON B, SIGMA 2, EUROSET Telefax sau MODEM (PC) SIGMA, SIGMA 2, ACTRON B, STREGA, EUROSET Observaţii Consolă de programare, telefon de secretariat. -alocat special din construcţia pentru FAX/modem aparatului -- 10 = semnal de knocking extern (de la un apel pe o linie externă) 11 = semnal de apel în cod tip l 12 = semnal de apel în cod tip 2 Aceste aparate pot realiza prin programare funcţii specifice echipamentului, dar şi alte funcţii care se cer curent, în special în companiile mici: - Programarea introducerii automate a unei pauze de prefix de obţinere a tonului de linie externă. - Recunoaşterea automată a prefixelor de ieşire pe linie: 0, 71, 72. - Redial, Redial extins, pentru telefoane dacă au fost programate prefixele de linie externă şi pauzele, de prefix (3 sau 6 secunde). - Memorarea unor coduri de comandă ale echipamentului pe tastele de memorie ale telefoanelor şi memorarea numerelor unor interioare des utilizate pe tastele de memorie (pentru interioarele care au funcţie de secretariat, ex.: IQ-Tel 2,3, ACTRON AB) . - Tasta R configurabilă ca tastă FLASH cu impuls de cca. 90 msec., compatibil cu amex 802 65 66 4.6 Manual de programare Centrala telefonică "amex 802" nu poate funcţiona corect decât cu un semnal de apel a cărui frecvenţă minimă este de 25 Hz! După instalarea echipamentului telefonic de secretariat şi înaintea începerii primei operaţiuni de programare a echipamentului telefonic de secretariat, procedaţi după cum urmează: NU introduceţi încă ştecherul în priză, ridicaţi receptorul telefonului 21, verificaţi prezenţa tonului de oraş pe prima linie (trunchi), ridicaţi receptorul telefonului 22, verificaţi prezenţa tonului de oraş pe a doua linie (trunchi), în cazul când nu se aude tonul, verificaţi legăturile la amex 802, sau verificaţi direct cu un telefon trunchiul respectiv. notaţi cu atenţie numerele de telefon asociate celor 2 trunchiuri. Odată verificată prezenţa tonului pe ambele trunchiuri, introduceţi ştecherul în priză şi ridicaţi receptorul telefonului 21, veţi auzi tonul de declarare al centralei, formaţi 9, veţi auzi un semnal de confirmare; închideţi telefonul. Repetaţi procedura la fiecare telefon conectat la amex 802. Atenţie! Definirea telefoanelor de va face în puls dacă trunchiurile sunt în puls, Iniţializarea echipamentului Proceduri - Ridicaţi receptorul telefonului 21 - tastaţi "88", aşteptaţi cca.5 sec., - tastaţi iar "88" - tastaţi codurile de programare dorite, si aşteptaţi confirmarea - continuaţi programarea - după ultima instrucţiune ton confirmare după fiecare tastare corectă de cod-program. ton confirmare, închideţi telefonul. Semnalizări acustice ton intern ton confirmare ton confirmare ton confirmare La tastarea unor coduri incorecte veţi auzi ton de infirmare. Tonurile de lucru ale echipamentului telefonic se dau în anexă, ca grafice. în continuare se dau codurile instrucţiunilor de programare (pe grupuri). "nn" = numărul (abonatului) ce trebuie tastat după codul-program al operaţiei curent adresate (ex.: codul XXX23 se referă Ia abonatul 23) nu este necesară o anume succesiune în operaţiile de programare ale amex 802 dar se recomandă ţinerea unei evidenţe scrise a operaţiilor de programare. Iniţializări ale echipamentului telefonic şi posturilor abonat Cod 90 91 9nn Rezultatul efectiv al codului tastat RESET general al echipamentului telefonic şi programărilor tuturor telefoanelor (=nedefinite) RESET al parametrilor introduşi de la telefoanele de abonat. RĂMÂN valabile programările tel. 21. RESET al telefonului cu nr. "nn" respectiv ton (DTMF) dacă trunchiurile sunt în frecvenţă. programarea echipamentului telefonic de secretariat amex 802 se face exclusiv de la telefonul 21, alocat de echipamentul telefonic de secretariat drept consolă de programare. programările rămân valabile şi la căderea tensiunii de reţea. programările făcute de la interior 21 nu se pot modifica de la alte telefoane. echipamentul telefonic amex 802 se livrează iniţializat astfel: ♦ toate telefoanele declarate în puls, ♦ se poate vorbi pe interioare, toate telefoanele nerestricţionate, ♦ la un apel extern, toate telefoanele sună. ♦ continuaţi programarea echipamentului amex 802 după dorinţa beneficiarului, conform instrucţiunilor de mai jos. 67 68 Definirea modului de lucru al trunchiurilor conectate la amex 802 Atenţie! 22nn 231nn 232nn 233nn 241nn 242nn 243nn 30nn 31nn Abonat cu acces la liniile locale pe ambele trunchiuri. Abonatul "nn" semiautorizat pe Ext. 1 (primeşte apeluri, nu iese). Idem, dar pentru trunchiul 2. Idem pentru ambele trunchiuri. Abonat "nn" neautorizat pe trunchiul 1 (nu primeşte/nu iese pe tr. 1). Idem pentru trunchiul 2. Abonat restricţionat la ieşire pe El, E2 (doar legături interne) . Abonatul "nn" nu poate fi avertizat prin "knocking". Abonatul "nn" poate fi avertizat prin "knocking" . Pentru codurile-program 00 şi 01, interesaţi-vă în prealabil la serviciul tehnic al centralei Romtelecom la care sunteţi arondaţi! Cod 00 01 02 03 04 05 Rezultatul efectiv al codului tastat Apelul extern: 1 sec. ton apel şi 4 sec. pauză Apelul extern: 1 sec. ton apel şi 9 sec. pauză Apelurile externe se pot transfera la toţi abonaţii Apelurile externe nu se pot transfera la interioare Trunchiul 2 este conectat (definit) Trunchiul 2 nu este conectat (definit) Programarea distribuţiei apelurilor NOTA: Programările făcute pentru un trunchi NU afectează pe cele făcute pentru celălalt trunchi. Definiri pentru posturile abonat 22-28 Semnalizarea (direcţionarea) apelurilor externe Cod 20nn 11nn 12nn Rezultatul efectiv al codului tastat Abonatul "nn" neconectat (utilizat fizic) ; INAPLICABIL PENTRU int. 21 (1021 = cod eronat!). Abonatul "nn" este utilizat fizic. ("amex 802" recunoaşte automat modul de lucru -puls sau ton- al fiecărui telefon. Abonatul "nn" este telefon în ton; valabil doar pentru 22.. 28; pentru telefoanele în ton nu mai e necesară o declarare a lor cu "9". Cod 4110nn 4111nn 4120nn 4121nn 4130nn 4131nn Rezultatul efectiv al codului tastat. Abonatul "nn" nu sună la apel pe trunchiul 1. Abonatul "nn" sună la apel pe trunchiul 1. Abonatul "nn" nu sună la apelarea pe trunchiul 2. Abonatul "nn" sună la apelarea pe trunchiul 2. Abonatul "nn" nu suna la apelarea pe oricare" trunchi. Abonatul "nn" sună la apeluri pe ambele trunchiuri. 13nn Abonatul "nn" este telefon în puls; valabil doar pentru 22.. 28. 14nn Abonatul "nn" poate fi un robot telefonic (doar 26, 27, 28). 15nn Abonatul "nn" este FAX (odată declarat ca fax, acesta va avea ton intern continuu, şi nu va mai fi avertizat prin Knoking. Notă: Cel puţin un int. trebuie programat să preia apelul pe liniile externe. Transferul apelurilor externe (hunting) Cod Rezultatul efectiv al codului tastat Abonatul "nn" nu sună la transfer de apel de pe trunchiul 1. Abonatul "nn" sună la transfer de apel de pe trunchiul 1. Abonatul "nn" nu sună la transfer de apel de pe trunchiul 2. Abonatul "nn" sună la transfer de apel de pe trunchiul 2. Abonatul "nn" nu sună la transfer de apel de pe trunchiurile 1,2. Abonatul "nn" sună la transfer de apel de pe trunchiurile 1,2. 16nn Reprogramarea abonatului intern ca telefon simplu. Introducerea de restricţii la accesul pe trunchiuri Cod 20nn 21nn Rezultatul efectiv al codului tastat Abonat nerestricţionat la ieşire pe ambele trunchiuri. Abonat cu acces la interurban pe ambele trunchiuri, dar interzis la internaţional (00). 4210nn 4211nn 4220nn 4221nn 4230nn 4231nn 69 70 Notă: după codul 63 şi numărul de telefon extern, este obligatorie întreruperea (încheierea) Dirijarea apelurilor pe timp de noapte (night-service) Notă: - "night service" semnifică faptul că amex 802 NU poate fi programat să preia/dirijeze programării; alte programări se pot face prin reluarea procedurii de programare, şi tastarea codurilor dorite. Dezactivarea funcţiei de avertizare externe Cod Rezultatul efectiv al codului tastat. Funcţia de avertizare externă este dezactivată. automat apelurile după un orar (ex.: al unei firme) stabilit formal; această facilitate nu implică o programare orară a echipamentului telefonic de secretariat (nu se cere introducerea unei ore!). Cod Rezultatul efectiv al codului tastat 66 4310nn Abonatul "nn" nu sună la apel ext. pe trunchiul 1. 4311nn Abonatul "nn" sună la apel ext. pe trunchiul 1. 4320nn Abonatul "nn" nu sună la .apel ext. pe trunchiul 2. 4321nn Abonatul "nn" sună la apel ext. pe trunchiul 2. 4330nn Abonatul "nn" nu sună la apel ext. pe ambele trunchiuri. 4331nn Abonatul "nn" sună la apel ext. pe ambele trunchiuri. Stabilirea temporizărilor (pentru regimul de hunting) al amex 802 Cod 510 520 540 541 Rezultatul efectiv al codului tastat. Transferul apelului extern ("hunting") se face după 20 sec. Idem, dar după 40 sec. Reapelarea se face după 20 sec. Idem, dar după 40 sec. Apel de avertizare: imediat după activarea contactului conectat la amex 802. Apelul de avertizare se face după 60 sec. de la activarea contactului conectat la amex 802. Programarea funcţiilor de avertizare Starea de repaus a contactului Cod 61 62 Rezultatul efectiv al codului tastat Contactul de releu disponibil are starea normal închisă Contactul de releu disponibil are starea normal deschisă 550 551 Modul de lucru "avertizare internă" Cod 64 460nn 461nn Rezultatul efectiv al codului tastat Toţi abonaţii programaţi sună max. 60 sec. la acţionarea contactului anexă de alarmare al amex 802. Abonatul "nn" nu sună la acţionarea contactului. Abonatul "nn" sună la acţionarea contactului. 4.7 Formular de programare pentru centrala amex 802 Formularul se va completa prin marcare în căsuţa corespunzătoare a opţiunii fiecărui abonat (21..28) pentru codul dat în coloana din stânga. Pentru uşurinţa modificărilor este bine să completaţi cu creionul, înaintea completării faceţi 1-2 copii, ale formularului necompletat. Pentru acele rubrici unde trebuie completat cf. codurilor duale (DA/NU) utilizaţi la fiecare abonat două semne distincte (ex.: DA = +, NU = x). GRUPA l - Programări generale pentru amex 802 Parametru programat Apel extern: l sec, apel, 4 sec, pauza Apel extern: l sec, apei 9 sec, pauză Transfer apeluri la interioare Trunchiul 2 (linia ext. 2) inexistent Da Nu COD (Da/Nu) 00 01 02/03 05/04 Modul de lucru "avertizare externă" Cod 47nn 65 63 Rezultatul efectiv al codului tastat Avertizarea externă se va face de la abonatul "nn". La avertizare se va face apel extern. Acesta este prefixul de introducere a numerelor externe (max. 16 cifre; NU introduceţi prefix "0"!). 71 72 GRUPA 2 - Programări pentru contactul de alarmare admis de amex 802 Funcţia definită prin program Contact normal închis Contact normal deschis Număr extern apelat la acţionare contact (< 16 poziţii, fără 0 pentru accesarea liniei externe) Acţionarea semnalizată pe interioare Apelare externa activă Apelare externa inactivă Nr.: Da Cod 61 62 63 64 65 66 GRUPA 5 - Restricţii referitoare Ia trunchiuri pentru abonaţi Funcţie programată Int. nerestricţionat pe L1, 2 Int. restricţionat la (internaţional) Int. restricţionat la (interurban) Int. restricţionat pe L1 Int. restricţionat pe L 2 Int. restricţionat pe L 1,2 Int. restricţionat total pe LI (nu iese. nu primeşte) Int. restricţionat total pe L2 (nu iese. nu primeşte) Int. restricţionat total pe ambele linii Int. poate activa facilitatea "knocking" (DA/NU) 00 0 21 22 23 24 25 26 27 28 Cod 20nn 21nn 22nn 231nn 232nn 233nn 241nn 242nn 243nn 30/31nn Notă: Datorită faptului că S. N. Romtelecom NU asigură ton de linie instantaneu la accesarea automată a liniei de către amex 802 facilitatea de alarmare externă NU poate fi activată, în această situaţie NU se poate utiliza facilitatea de alarmare externă, în această situaţie S. C. Romservice Internaţional S.R.L. NU îşi poate asuma răspunderea pentru grupa de programări respective. GRUPA 3 - Programări referitoare la temporizări Parametru programat Transfer automat (hunting) după 20 sec. Transfer automat (hunting) după 40 sec. Reapel din hunting după 20 sec. Reapel din hunting după 40 sec. Avertizare externă la activarea contactului: imediată Avertizare externă la activarea contactului: după 60 sec. DA COD 510 520 540 541 550 551 GRUPA 6 - Preluarea si transferul apelurilor de la trunchiuri la abonaţi Preluarea apelurilor externe: Funcţie programată Int. apelat pe L1 NU/DA Int. Int. apelat apelat pe pe L2 Ll,2 4120nn/ 4121nn 4130nn/ 4131nn NU/DA NU/DA 21 22 23 24 25 26 27 28 COD 4110nn/ 4111nn GRUPA 4 - Programări pentru abonaţi Funcţie programata Int. neconectat Int. conectat/nedeclarat Int. declarat în ton (DTMF) Int. declarat în puls (DP) Int. = robot telefonic Int = FAX/MODEM Anulare declarare int. nn 21 22 23 24 25 26 27 28 Cod 10nn 11nn 12nn 13nn 14nn 15nn 16nn Transferul automat (hunting) al apelurilor ia abonaţi: Funcţie programată Abonatului nu i se transfera apel pe L1 Abonatului i se transferă apel de pe L1 Abonatului i se transferă apeluri de pe L1, 2 21 22 23 24 25 26 27 28 COD (DA/NU) 4210nn/4211nn 4220nn/4221nn 4230nn/4231nn Notă: la programarea acestei grupe se va avea în vedere şi timpul de HUNTING (timpii 74 73 definiţi la grupa 3). Foarte important la instalarea echipamentului de secretariat amex 802! Regimul de preluare apeluri pentru "night-service": Funcţie programată Int. primeşte apel pe L1 Int. primeşte apel pe L2 Int. primeşte apel pe L 1,2 21 22 23 24 25 26 27 28 COD (DA/NU) 4310nn/4311nn 4320nn/4321nn 4330nn/4331nn Pentru interioarele amplasate exterior clădirii în care este montat echipamentul telefonic este obligatorie montarea de elemente de protecţie la descărcări electrice (varistori, eclatoare)! Pentru fixarea echipamentului se vor face 3 găuri de d=6 mm cu bormaşina, se introduc 3 dibluri Φ 6 mm şi apoi 3 şuruburi (Φ 3,5 x 15 mm) autofiletante în dibluri. Pentru găurire folosiţi un şablon de hârtie, confecţionat după carcasa (spate) a amex 802, aplicat pe locul unde se montează. Celor 2 şuruburi de sus li se va lăsa capul afară 5 mm, celui de jos 15 mm; montaţi aparatul începând cu suporturile de sus, apoi pe cel de jos. Cablurile destinate legăturii la Romtelecom se introduc în mufele lor; cele destinate abonaţilor se introduc prin suporturile-şicană din plastic, cu cca. 30 cm rezervă de lungime; capetele lor dezizolate pe cea 5 mm se introduc în conectorii special prevăzuţi, iar aceştia se vor monta prin presare uşoară pe pinii (contactele) din şir, respectând numerotarea de pe conectori. Notă: Pentru programarea amex 802 în regim de night-service NU e necesară programarea unei ore, deoarece activarea sau dezactivarea funcţionării se face prin comandă de la orice telefon conectat ca interior la echipament. Regimul de lucru "avertizare internă" Funcţie programată Int. sună la activarea contactului de alarmare Prin int. nn se face legătura externa la activarea contactului de alarmare 21 22 23 24 25 26 27 28 COD (DA/NU) 460nn/461nn 47nn (doar Deasupra mufelor-mamă se află orificiile prin care se acţionează comutatoarele de activare sau dezactivare a muzicii -Moh l şi Moh 2- (la linie în HOLD). un interior) 4.8 Instrucţiuni de montare a centralei amex 802 Instalarea echipamentului de secretariat amex 802 se face într-un loc unde se asigură următoarele condiţii: - racordul la liniile telefonice ale S. N. Romtelecom, - racordul la reţeaua de 220 V, 50 Hz, printr-o priză deparazitată, - min. 25 cm spaţiu sub aparat - loc pentru cabluri, - temperatura ambientală de lucru: 0 °C. . . . + 40 °C, - aerisirea (NU se instalează în boxe, debarale), - absenţa: radiaţiei solare sau termice directe, a agenţilor corozivi, a pulberilor, a prafului, a umidităţii, a şocurilor mecanice şi vibraţiilor, - lipsa perturbaţiilor de natura electromagnetică generate de astfel de surse, - accesul uşor pentru întreţinere şi service. 75 76 Una dintre secţiuni cuprinde şi un şir de perechi de LED-uri de semnalizare, care Capitolul 5 Dispozitiv de testare pentru interfaţa RS 232C Dispozitivul oferă utilizatorului posibilităţi de testare funcţională a interfeţei RS 232C şi de monitorizare a schimbului de informaţii între două echipamente interconectate serial. Prezentat în fig. 19, dispozitivul este alcătuit din două secţiuni, dedicate celor două echipamente interconectate. Fiecare secţiune cuprinde: conectori de 25 pini şi de 9 pini, legaţi în paralel; prin intermediul lor interfeţele seriale ale echipamentelor se leagă la dispozitivul de testare; un şir de borne de conexiune, legate la pinii corespunzători ai conectorilor de 25/9 pini şi inscripţionate conform semnalelor pe care le reprezintă. precizează în orice moment starea logică a semnalelor pe care le reprezintă. Fiecare pereche de LED-uri esle legată electric la borna de conexiune alăturată. Semnalizarea se face cu perechi de LED-uri pentru că stările logice sunt reprezentate de semnale bipolare (tensiune negativă pentru „0” logic, respectiv tensiune pozitivă pentru „1” logic). Pentru ca dispozitivul să devină operativ este necesar ca între şirurile de borne ale celor două secţiuni să se realizeze legăturile electrice specifice conexiunii seriale dorite (DTE – DTE, DTE – DCE, conexiune pe trei fire etc.). Legăturile electrice se realizează cu firele de conexiune care însoţesc dispozitivul. Trebuie ştiut că, iniţial, între cele două şiruri de borne nu există nici o legătură electrică. Fig. 19 Dispozitiv de testare pentru interfaţa RS 232C 77 78 Vizualizarea semnalelor se va efectua prin conectarea sondei unui osciloscop la fiecare Capitolul 6 Modul de efectuare a lucrărilor 6.1 Testarea conexiunii directe DTE – DTE între două calculatoare Operaţiile de realizat în această etapă au drept obiectiv studierea posibilităţilor de comunicaţie directă prin intermediul portului serial între două echipamente de calcul folosind conexiunea zeromodem. Pentru realizarea obiectivului se folosesc două echipamente de calcul şi doua dispozitive de testare pentru interfata RS 232 (vezi capitolul 5) şi utilitarul HyperTerminal din Windows. Montajul de lucru este prezentat în fig. 20. calculator 1 dispozitiv testare RS 232 dispozitiv testare RS 232 calculator 2 dintre bornele de legătură prezentate mai sus. După realizarea montajului se va folosi programul HyperTerminal pentru a configura şi testa comunicaţia între cele două calculatoare. Realizarea montajului şi testarea comunicaţiei se va face pe baza unei teme de lucru elaborată de cadrul didactic îndrumător. Un exemplu de astfel de temă este prezentat în continuare. Temă Se va realiza o schemă de comunicaţie directă DTE-DTE între două calculatoare. Structura este: două calculatoare (conectarea se face prin intermediul portului serial COM 1); două echipamente de testare a interfeţei seriale RS 232 cabluri pentru conectarea COM 1 – echipament de testare RS 232 osciloscop (pentru vizualizarea semnalelor) Activitatea de implementare a conexiunii directe DTE-DTE se va desfăşura în paşi succesivi programare/testare. Paşii de parcurs sunt prezentaţi în continuare. 1. Realizarea montajului 2. Stabilirea parametrilor comunicaţiei. Pentru aceasta se va folosi opţiunea Properties din meniul File al programului HyperTerminal. Se va afişa fereastra Properties (fig. 22). Selectaţi COM1 în lista Connect using şi apoi apăsaţi butonul Configure. În noua fereastră setaţi proprietăţile comunicaţiei comunicaţiei: TD RTS DTR RI DCD DSR CTS RD GND DSRD TD RTS DTR RI DCD DSR CTS RD GND DSRD viteza de transmisie – 110..115200 biţi pe secundă lungimea câmpului de date din SDU – 5..8 biţi tipul de paritate folosită – None, Odd, Even, Mark, Space numărul de biţi de stop – 1, 1.5, 2 modul de control al transmisiei – None, Hardware, Xon/Xoff. Fig. 20. Schema pentru testarea conexiunii directe între două calculatoare Conexiunea între calculatoare şi dispozitivele de testare a interfeţei RS 232 se realizează prin intermediul unui cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini. Conexiunea dintre cele două dispozitive de testare a interfeţei RS 232 se realizează folosind firele de conexiune puse la dispoziţie. Conectarea se va realiza conform schemei din figura următoare: Un exemplu de configuraţie este prezentat în figura 23. 3. Testarea diferitelor situaţii care pot apărea în cadrul comunicaţiei – modificarea vitezelor Fig. 21. Conexiunea zeromodem de transfer, testarea cazului în care formatul SDU nu este acelaşi între cele două dispozitive, etc. 80 79 6.2 Testarea conexiunii DTE - DCE între calculator şi modem Operaţiile de realizat în această etapă au drept obiectiv studierea comunicaţiei între un echipament de calcul şi un modem prin intermediul portului serial. Pentru realizarea obiectivului se folosesc: un calculator un dispozitiv de testare pentru interfaţa RS 232 (vezi capitolul 5), un modem un utilitar software pentru a realiza dialogul cu modemul (sau utilitarul HyperTerminal din Windows). Montajul de lucru este prezentat în fig. 24. dispozitiv testare RS 232 Fig. 22. Selectarea portului prin care se va face comunicaţia calculator MODEM Fig. 24. Schema pentru testarea conexiunii DTE-DCE Conexiunea între calculator şi dispozitivul de testare a interfeţei RS 232 se realizează prin intermediul unui cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini, prin intermediul conectoarelor cu eticheta DTE. Conexiunea dintre dispozitivul de testare a interfeţei RS 232 şi MODEM se realizează prin intermediul unui cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini folosind conectoarele cu eticheta DCE. Pentru vizualizarea semnalelor se va conecta sonda unui osciloscop la fiecare dintre bornele de legătură ale dispozitivul de testare a interfeţei RS 232. După realizarea montajului se va folosi programul dedicat MODEM.EXE pentru pentru a studia modul de activare a semnalelor dintre DTE-DCE precum şi modul în care se realizează setarea MODEM-ului folosind comenzile specifice acestuia.. Realizarea montajului şi testarea comunicaţiei se va face pe baza unei teme de lucru elaborată de cadrul didactic îndrumător. Un exemplu de astfel de temă este prezentat în continuare. Fig. 23 Selectarea proprietăţilor comunicaţiei 81 82 Temă Să se realizeze o schema de comunicaţie directă DTE – DCE. Structura este: calculator (conectarea se face prin intermediul portului serial COM 1); echipament de testare a interfeţei seriale RS 232 modem cablu pentru conectarea COM 1 – echipament de testare RS 232 cablu pentru conectarea echipament de testare RS 232 – modem osciloscop (pentru vizualizarea semnalelor) Activitatea de implementare a conectării DTE – DCE se va desfăşura în paşi succesivi programare/testare. Paşii de parcurs sunt prezentaţi în continuare. 1. Realizarea montajului 2. Studierea comunicaţiei cu modemul – comenzi/răspunsuri (vezi capitolul 3) Pentru aceasta se va lansa în execuţie programul MODEM.EXE. În figura 25 este prezentată fereastra aplicaţiei. 3. Fereastra conţine trei zone distincte: zona Setari: se setează parametrii comunicaţiei zona Control: se controlează modul de funcţionare a modemului zona Informatii: se afişează informaţii asupra stării curente. Fiecare operaţie efectuată de către program este urmată de afişarea rezultatului ei în zona de informaţii. 4. Selectaţi portul serial la care este conectat modemul şi viteza de transmisie dorită şi apoi apăsaţi butonul Conectare. După stabilirea legăturii (semnalată prin afişarea mesajului de confirmare) puteţi tramsmite comenzi modem-ului, iar în zona Informatii se vor afişa răspunsurile acestuia. 5. În cadrul programului sunt implementate căteva comenzi uzuale pentru tipul de modem studiat. Pentru aceasta, selectaţi comanda dorita din lista Comenzi şi apăsaţi apoi butonul Executa. Pentru a trimite alte comenzi modemului, scrieţi-le în câmpul Text şi apoi apăsaţi butonul Transmite (pentru a studia lista completă a comenzilor modemului, vezi capitolul 3). În final va rezulta o fişă de programare a modemului care va conţine modurile şi condiţiile de lucru ale acestuia. 6.3 Configurarea reţelei telefonice Operaţiile de realizat în această etapă au drept obiectiv realizarea de diverse configuraţii de comunicaţie telefonică între mai mulţi utilizatori. Pentru realizarea obiectivului se folosesc: centrala telefonică tip amex 802 două modemuri conectate la echipamente de calcul două telefoane. Caracteristicile funcţionale şi constructive ale centralei şi modemurilor au fost deja prezentate. Telefoanele sunt analogice şi permit configurarea apelului în ton sau impuls (selecţia se face printr-un comutator aflat pe panoul spate al telefonului); Montajul de lucru este prezentat în fig. 26. Fig.25. MODEM.EXE - program pentru testarea comunicaţiei DTE-DCE 83 84 modem 1 Telefon 1 modem 2 Telefon 2 Activitatea de implementare a reţelei telefonice se va desfăşura în paşi succesivi programare/testare. Paşii de parcurs sunt prezentaţi în continuare. 1. Iniţializarea centralei Proceduri - Ridicaţi receptorul telefonului 21 - tastaţi "88", aşteptaţi cca.5 sec., - tastaţi iar "88" - tastaţi codurile de programare dorite, si aşteptaţi confirmarea - continuaţi programarea ton confirmare după fiecare tastare corectă de cod-program. ton confirmare, închideţi telefonul. Semnalizări acustice ton intern ton confirmare ton confirmare ton confirmare Bloc legãturã 21 22 23 24 25 26 27 28 abonaţi interni L1 - linie externã 1 L2 - linie externã 2 Centralã L1 L2 Fig.26. Schema de conectare a centralei telefonice Este important ca unul dintre telefoane sa fie conectat pe linia internă 21, singura poziţie de la care centrala poate fi programată (vezi prezentarea tehnică). Cel de-al doilea telefon poate fi conectat la oricare dintre liniile rămase. Modemurile se conectează la centrală prin intermediul blocului de legătură (BL) care face adaptarea conexiunilor RJ11 în conexiuni pe două fire. Adaptarea RJ11/pereche telefonică se face prin intermediul a două prize telefonice ale căror contacte centrale sunt legate la perechile corespunzătoare de borne. De la aceste borne se face legătura la centrală, folosind o pereche torsadată telefonică. In acelaşi timp BL permite vizualizarea semnalelor din linia telefonică prin conectarea sondei unui osciloscop la bornele de legătură. Asamblarea şi configurarea reţelei telefonice se va face pe baza unei teme de lucru elaborată de cadrul didactic îndrumător. Tema va preciza structura constructivă (liniile interne folosite) şi caracteristicile funcţionale pentru fiecare post. Un exemplu de astfel de temă este prezentat în continuare. - după ultima instrucţiune In cadrul activităţii de iniţializare pot fi necesare operaţii de reset. Ele se vor efectua folosind codurile: Cod 90 91 9nn Rezultatul efectiv al codului tastat RESET general al echipamentului telefonic şi programărilor tuturor telefoanelor (=nedefinite) RESET al parametrilor introduşi de la telefoanele de abonat. RĂMÂN valabile programările tel. 21. RESET al telefonului cu nr. "nn" 2. Definirea posturilor de abonat intern Cod 20nn 11nn 12nn 13nn Rezultatul efectiv al codului tastat Abonatul "nn" neconectat (utilizat fizic) ; INAPLICABIL PENTRU int. 21 (1021 = cod eronat!). Abonatul "nn" este utilizat fizic. ("amex 802" recunoaşte automat modul de lucru -puls sau ton- al fiecărui telefon. Abonatul "nn" este telefon în ton; valabil doar pentru 22.. 28; pentru telefoanele în ton nu mai e necesară o declarare a lor cu "9". Abonatul "nn" este telefon în puls; valabil doar pentru 22.. 28. Temă Se va realiza o reţea telefonică cu 4 linii interne (abonaţi interni), dintre care două linii vor fi pentru voce (telefoane) şi două linii vor fi pentru date (modemuri). Structura este: telefoanele se conectează pe liniile 21 şi 27; modemurile se conectează pe liniile 24 şi 25; 14nn Abonatul "nn" poate fi un robot telefonic (doar 26, 27, 28). 15nn Abonatul "nn" este FAX (odată declarat ca fax, acesta va avea ton intern continuu, şi nu va mai fi avertizat prin Knoking. 16nn Reprogramarea abonatului intern ca telefon simplu. ATENTIE ! Liniile pe care se conectează modemurile vor fi programate în prealabil ca linii de fax pentru compatibilitatea de ton; 85 86 3. Preluarea unui apel de la alt telefon (oricare dintre abonaţii care nu sună) : un alt telefon interior sună, ridicaţi receptorul, formaţi "4", veţi fi în legătură cu corespondentul intern/extern. 4. Stabilirea unei legături de tip conferinţa internă: sunteţi în convorbire, doriţi sa cooptaţi în convorbire un alt abonat; formaţi 21..28 (pentru telefon în ton formaţi R21..28), efectuaţi convorbirea, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R4), sunteţi în conferinţă telefonică internă (max. 3 abonaţi şi doar intern!). 5. Activarea anunţării automate a eliberării abonatului ocupat: doriţi să apelaţi un abonat care este momentan ocupat şi doriţi reapelare automată la eliberarea liniei acestuia: ridicaţi receptorul, aşteptaţi tonul intern, formaţi 21..28, amex 802 semnalează ocupat, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R 4), închideţi telefonul; îndată ce abonatul se eliberează, veţi fi apelat atât dumneavoastră, cât şi abonatul, ridicaţi receptorul şi efectuaţi convorbirea. 6. Dezactivarea anunţării automate a eliberării abonatului ocupat: dacă aţi terminat de vorbit, dezactivaţi facilitatea precedentă astfel: ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "50", se aude ton de confirmare, închideţi telefonul. 7. Activarea facilităţii de "redirecţionare a apelului" (follow me) : aţi plecat la alt abonat, şi doriţi ca apelurile destinate dumneavoastră să vă "urmeze" la acel interior. înainte de a pleca, ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "77" şi numărul "nn" – interior – unde vă veţi afla (ex. 7723 int. 23), închideţi telefonul; în continuare, la orice apel pe numărul dumneavoastră, apelul se transferă automat direct la "nn". 8. Dezactivarea redirecţionării apelului de la telefonul propriu. ridicaţi receptorul, aveţi ton intern special, formaţi "770", închideţi telefonul. 9. Activarea facilităţii de redirecţionare a apelului (follow me) de la alt telefon decât cel propriu: efectul este identic cu cel al funcţiei de la (7), dar diferă programarea, adică puteţi activa funcţia direct de la abonatul unde vă aflaţi: ridicaţi receptorul, auziţi ton intern, formaţi "78" şi apoi numărul dorit al interiorului "nn" (ex. 7823), auziţi tonul de confirmare, închideţi telefonul. 10. Dezactivarea redirecţionării apelului de la telefonul la care l-aţi activat 87 ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, formaţi "780", închideţi telefonul. 11. Activarea funcţiei de blocare a interiorului la apel (Do not disturb – DND): ridicaţi receptorul, formaţi "521", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 12. Dezactivarea funcţiei DND – puteţi fi din nou apelat: ridicaţi receptorul, formaţi "520", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 13. Avertizarea unui abonat ocupat ("knocking"): ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi interiorul dorit, auziţi semnal "ocupat"; formaţi "2" (pentru telefon în ton formaţi R2), abonatul ocupat va fi semnalizat acustic cu ton de avertizare. 14. Stabilirea unei legături cu un abonat ocupat: sunteţi în convorbire internă, auziţi tonul de avertizare, formaţi "4" (pentru telefon în ton formaţi R4), vorbiţi, reveniţi la primul abonat cu "0" (pentru telefon în ton formaţi R0), continuaţi convorbirea. 15. Activarea avertizării cu ton special a abonaţilor ocupaţi: dacă se formează numărul unui abonat, care este ocupat, acesta va fi avertizat; ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "511", auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 16. Dezactivarea avertizării cu ton special a abonaţilor ocupaţi: ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 17. Activarea funcţiei de supraveghere a unei camere (ex.: dormitorul unui copil, camera unui bolnav): ridicaţi receptorul telefonului din camera supusă supravegherii, formaţi "57", puneţi receptorul lângă telefon. 18. Ascultarea telefonului din camera supusă supravegherii: formaţi de la un interior numărul interiorului supus supravegherii, ascultaţi şi apoi închideţi telefonul. 19. Dezactivarea funcţiei de supraveghere: închideţi telefonul din camera supusă supravegherii. 20. Activarea echipamentului pentru apel interior direct (fără formarea numărului interior): dacă în timp de 8 secunde de la ridicarea receptorului nu aţi apelat un interior, atunci amex 802 va apela automat un anume interior, programat în prealabil ridicaţi receptorul, aşteptaţi ton intern, formaţi "56", şi numărul abonatului ales 21..28), auziţi ton de confirmare, închideţi telefonul. 88 21. Utilizarea apelului interior direct: ridicaţi receptorul, aveţi ton intern, aşteptaţi 8 sec., amex 802 va apela automat interiorul dorit, vorbiţi. În final, va rezulta o reţea telefonică funcţională şi o fişă de programare a centralei. care va conţine modurile şi condiţiile de lucru ale reţelei. Conexiunea între fiecare calculator şi dispozitivul de testare a interfeţei RS 232 se realizează prin intermediul unui cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini. Conexiunea dintre dispozitivul de testare a interfeţei RS 232 şi modem se realizează cu un cablu standard pentru portul serial cu 9/25 pini, folosind conectoarele cu eticheta DCE. Vizualizarea semnalelor se va efectua prin conectarea sondei unui osciloscop la fiecare dintre bornele de legătură prezentate mai sus. După realizarea montajului se va folosi programul HyperTerminal pentru a configura şi testa comunicaţia între cele două calculatoare. 6.4 Configurarea şi testarea comunicaţiei la distanţă DTE – DTE, folosind modemuri Operaţiile de realizat în această etapă au drept obiectiv studierea posibilităţilor de comunicaţie între doua echipamente de calcul (PC-uri) folosind modem-uri şi conectarea pe linie telefonică. Pentru realizarea obiectivului se folosesc: - două calculatoare - doua dispozitive de testare pentru interfaţa RS 232 - două modemuri - o centrală telefonică - utilitarul HyperTerminal din Windows. Realizarea montajului şi testarea comunicaţiei se va face pe baza unei teme de lucru elaborată de cadrul didactic îndrumător. Un exemplu de astfel de temă este prezentat în continuare. Temă Se va realiza o schema de comunicaţie DTE-DTE între două calculatoare folosind modemuri şi conexiunea pe linie telefonică. Structura conţine: calculator 2 dispozitiv testare RS 232 două calculatoare (conectarea se face prin intermediul portului serial COM 1); două echipamente de testare a interfeţei seriale RS 232 două modemuri centrală telefonică cabluri pentru conectarea COM 1 – echipament de testare RS 232 cabluri pentru conectarea echipament de testare RS 232 – modem cabluri telefonice pentru conectarea modem – centrală telefonică osciloscop (pentru vizualizarea semnalelor) Activitatea de implementare a comunicaţiei se va desfăşura în paşi succesivi programare/testare. Paşii de parcurs sunt prezentaţi în continuare. 1. Realizarea montajului. Montajul de realizat este prezentat în Fig.27. Cele două modemuri modem 1 centrala telefonica modem 2 vor fi conectate la două interioare ale centralei telefonice (de exemplu, numerele 23 şi 24). Reţineţi numerele pentru că acestea vor trebui folosite la realizarea apelului telefonic. Pentru detalii privind conectarea la centrala telefonică vezi capitolul 6.3. 2. Porniţi programul HyperTerminal pe ambele calculatoare. 90 Montajul de lucru este prezentat în fig. 27. calculator 1 dispozitiv testare RS 232 Fig.27. Schema pentru testarea conexiunii între două calculatoare prin intermediul liniei telefonice 89 3. Selectaţi modul de comunicaţie şi parametrii acesteia. Pentru aceasta se va folosi opţiunea Properties din meniul File al programului HyperTerminal. Se va afişa fereastra Properties (vezi fig. 28). 4. Selectaţi modemul în lista Connect using. Închideţi apoi fereastra apăsând butonul OK. 5. Apăsaţi butonul Call din toolbarul programului HyperTerminal. Se va afişa fereastra Connect To (vezi fig. 29). 6. Introduceţi numărul de apel pentru celălalt modem şi realizaţi apelul apăsând butonul OK. 7. Testaţi transmisia datelor între cele două calculatoare. 8. Pentru încheierea comunicaţiei închideţi legatura telefonica folosind unul dintre cele două calculatoare. În final va rezulta o fişă de concluzii care va conţine modurile şi condiţiile de lucru pentru realizarea conexiunii pe linie telefonică între două calculatoare. Fig. 29. Realizarea apelului telefonic Fig.28. Selectarea modemului pentru realizarea comunicaţiei pe linie telefonică 91 92 Bibliografie 1. Hans Peter Messmer – „The indispensable PC hardware book”, ediţia a III-a, AddisonWesley, 1997. 2. Insrucţiununi de montare a echipamentului telefonic de secretariat amex 802. 3. „Fax/Modem users manual”, Version 2.0, 1999. 4. S. Popescu – „Comunicatii de date" - Lit. UPB, 1996 Siteuri web: • • • • http://www.arunet.co.uk/tkboyd/ele1sp.htm http://www.ctips.com/rs232.html http://www.beyondlogic.org/serial/serial.htm http://www.mdlive.com/d3k/delphi4 93 ...
View Full Document

This note was uploaded on 07/19/2010 for the course COMMUNICAT 10 taught by Professor Jeremy during the Spring '10 term at Aberystwyth University.

Ask a homework question - tutors are online