Situatia de Suferinta

Situatia de - Psihologie medicală Seminarul 3 SĂNĂTATEA ŞI BOALA CA SITUAŢII EXISTENŢIALE Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte

Info iconThis preview shows pages 1–2. Sign up to view the full content.

View Full Document Right Arrow Icon

Info iconThis preview has intentionally blurred sections. Sign up to view the full version.

View Full DocumentRight Arrow Icon
This is the end of the preview. Sign up to access the rest of the document.

Unformatted text preview: Psihologie medicală Seminarul 3 SĂNĂTATEA ŞI BOALA CA SITUAŢII EXISTENŢIALE Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sănătatea ca „ stare de bine psihic, somatic şi social a individului ” şi arată că „ deţinerea celei mai bune stări de sănătate de care este capabilă persoana umană este un drept fundamental al omului ”. Herzlich consideră că există trei dimensiuni ale sănătăţii : - absenţa bolii; - o constituţie genetică bună; - o stare de echilibru a organismului, dată de capacitatea de adaptare a individului la tot ceea ce ţine de mediul său de viaţă. Marc Lalonde consideră că există patru factori ai sănătăţii : - biologia umană : moştenirea genetică, procesele de maturizare, îmbătrânire, tulburările cronice, degenerative, geriatrice. - mediul : apa potabilă, medicamentele, poluarea atmosferei, salubrizarea, boli transmisibile, schimbări sociale rapide. - stilul de viaţă : hrana, activităţile fizice, sedentarism, tabagism, alcoolism. - organizarea asistenţei medicale. Primii trei factori constituie cauzele îmbolnăvirilor, iar cel de-al patrulea factor este centrat pe resursele necesare pentru menţinerea sănătăţii. Biologic , sănătatea reprezintă starea unui organism neatins de boală, în care toate organele, aparatele şi sistemele funcţionează normal. Psihologic , sănătatea reprezintă armonia dintre comportamentul cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii, asimilate de individ. Din punct de vedere social , sănătatea este acea stare a organismului, în care capacităţile individului sunt optime, pentru ca persoana să-şi îndeplinească în mod adecvat rolurile sociale. Ea ar fi, deci, conform lui Parsons (apud. Gorgos , 1984), capacitatea optimă a unui individ de a îndeplini eficient rolurile şi sarcinile pentru care a fost socializat. Concepţia despre sănătate este condiţionată social. N.Willard afirma că „ Societatea este cea care decide dacă un om este nebun sau genial ”. Atât biologic, cât şi social, sănătatea reprezintă nu atât un scop în sine, cât un mijloc pentru o existenţă plenară, o formă optimă pentru a duce o viaţă rodnică şi creatoare. Sănătatea reprezintă capacitatea de: a munci productiv; a iubi; a se preocupa de soarta celorlalţi; a avea în proporţie rezonabilă autonomie personală. Patologul defineşte sănătatea ca o stare de integritate a organismului. Clinicianul defineşte sănătatea ca lipsă de simptome . Pentru o persoană bolnavă , sănătatea este o stare de „bien-etre”. Downie (1992) vorbeşte despre sănătatea pozitivă , care are 2 componente : 1. Bunăstarea fizică, psihică şi socială ; 2. Fitness – forma fizică optimă, cu cei 4 S (engl.): a) Strenght – forţă fizică; b) Stamina – vigoare (rezistenţă fizică); c) Suppleness – supleţe fizică; d) Skills – îndemânare (abilitate) fizică....
View Full Document

This note was uploaded on 03/06/2011 for the course PSYCH 212 taught by Professor Dansullivan during the Spring '11 term at NYU.

Page1 / 12

Situatia de - Psihologie medicală Seminarul 3 SĂNĂTATEA ŞI BOALA CA SITUAŢII EXISTENŢIALE Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte

This preview shows document pages 1 - 2. Sign up to view the full document.

View Full Document Right Arrow Icon
Ask a homework question - tutors are online