CONSTIINTA - Angela Botez 13 _ FILOSOFI AI MENTALULUI...

Info iconThis preview shows pages 1–2. Sign up to view the full content.

View Full Document Right Arrow Icon
Angela Botez ______________________________________________________________________ ___________________________________________________________ NOEMA VOL. 1, Nr. 1, 2002 13 FILOSOFI AI MENTALULUI DESPRE CON Ş TIIN ŢĂ Angela Botez Institutul de Filosofie ş i Psihologie "C. R ă dulescu Motru" al Academiei Române [email protected] Abstract. Mind philosophy represents a type of the philosophy of science concerned with the ontology, epistemology and the methods of science from the field of Artificial Intelligence, cognitive science and neuroscience. It comprises, among others, philosophical meditations on consciousness. The conceptual definitions and disciplinary delimitations in this area are still being elaborated; there are various attempts to clarify, systematize and critically analyse the theories on consciousness, some of them philosophical, others scientific. Their object induces the fading of borders between approaches in science and philosophy. It is important that nowadays a new type of science is brought forth: it is called neuroscience and its object is conscious experience. Numerous attempts of philosophy of mind and of conscience are made with regard to this science. This article a presentation of the works on consciousness belonging to philosophers of the mind such as: Penrose, Hofstadter, Papineau, Kathleen Wilkes, Searle, Honderich, Churchland, Dennett, Chalmers, Hameroff, Dr ă g ă nescu, Crane, Hacker, Mellor. Introducere “Con ş tiin ţ a” este unul dintre cei mai vechi ş i problematici termeni ai filosofiei, provenind etimologic din latinescul conscientia ( ş tiin ţă împreun ă cu al ţ ii, cunoa ş tere împreun ă , con ş tiin ţă moral ă , con ş tiin ţă de sine) 1 ş i însemnând facultate a min ţ ii care d ă posibilitatea de a distinge binele de r ă u, ghid moral, mod de reac ţ ie la stimuli, autocunoa ş tere, introspec ţ ie, surs ă de idei, proces mental. Problemele pe care filosofia con ş tiin ţ ei le-a avut mereu în vedere s-au referit la (a) în ce mod un subiect poate deveni obiect al propriei observa ţ ii (cum poate avea loc introspec ţ ia) ş i (b) dac ă orice stare mental ă este înso ţ it ă în mod necesar de con ş tiin ţă . Parte a filosofiei mentalului, filosofia con ş tiin ţ ei prezint ă ast ă zi un interes mai sc ă zut pentru aspectele metafizice ale con ş tiin ţ ei, dar unul crescut pentru rela ţ ia con ş tiin ţă -st ă ri mentale, care readuce în aten ţ ie teme care se refer ă la cunoa ş terea de sine ca act mental de con ş tientizare de c ă tre individ a propriilor st ă ri mentale ş i emo ţ ionale. Termenul con ş tiin ţă exist ă în filosofia contemporan ă a mentalului cu cele dou ă accep ţ iuni: una care vizeaz ă cunoa ş terea de sine datorat ă capacit ăţ ii min ţ ii de a reflecta asupra sa ş i cealalt ă care nume ş te o proprietate general ă a st ă rilor mentale. El va p
Background image of page 1

Info iconThis preview has intentionally blurred sections. Sign up to view the full version.

View Full DocumentRight Arrow Icon
Image of page 2
This is the end of the preview. Sign up to access the rest of the document.

This note was uploaded on 03/06/2011 for the course ANTHROPOLO 0111 taught by Professor Rogers during the Spring '10 term at NYU.

Page1 / 33

CONSTIINTA - Angela Botez 13 _ FILOSOFI AI MENTALULUI...

This preview shows document pages 1 - 2. Sign up to view the full document.

View Full Document Right Arrow Icon
Ask a homework question - tutors are online