CORPUL_SI_PERSOANA -art med. humanities

CORPUL_SI_PERSOANA -art med. humanities - Corpul şi...

Info iconThis preview shows pages 1–3. Sign up to view the full content.

View Full Document Right Arrow Icon

Info iconThis preview has intentionally blurred sections. Sign up to view the full version.

View Full DocumentRight Arrow Icon
This is the end of the preview. Sign up to access the rest of the document.

Unformatted text preview: Corpul şi persoana Autor: Cecilia Tohăneanu ([email protected]) Lettre Internationale, Nr.60/2007 Un comportament devenit de la o vreme mai ciudat poate fi interpretat ca fiind mai degrabă semnul unei excentricităţi decît simptomul unei maladii psihice. Mai ales când e vorba de un adolescent. Dacă graniţa între normal şi patologic s-ar putea stabili cu precizie, multe boli grave ar avea probabil o altă evoluţie, ar fi, poate, mai puţină suferinţă. Cine putea desluşi în ciudăţenia unor gesturi sau reacţii ale nepoatei mele începutul a ceea ce, câteva luni mai tîrziu, avea să fie diagnosticat ca schizofrenie? Prima criză a făcut neîndoielnică existenţa acestei devastatoare boli, descrisă de specialişti ca “dezordine psihică bi-polară”. Tratamentul “clasic”, administrat într-un spital inctruchipând infernul (bolnavi îmbrânciţi de infirmiere pe holurile mizere îmbâcsite de mirosuri ce-ţi taie respiraţia) a fost lipsit de rezultate. Uşoare ameliorări urmate de recăderi, mai dramatice chiar. Alte internări, acelaşi tratament nu doar ineficient, dar cu efecte secundare grave, dintre care unele ireversibile. Întîlnirea cu doctorul A. I., la un an de la declanşarea primei crize, schimbă total evoluţia bolii şi soarta tinerei fete. Ana este internată în spitalul de la Nifon, o mică localitate la cîţiva kilometri de Buzău. Doctorul A. I. lucrează aici de la absolvirea facultăţii. Este, de fapt, întemeietorul acestui aşezământ medical, cunoscut şi în lumea specialiştilor occidentali. Spitalul nu are nimic comun instituţiilor medicale de acest gen. Plasat undeva într-o pădure, el pare mai degrabă o casă de odihnă: alei străjuite de copaci, arbuşti şi plante de cele mai diverse soiuri duc toate spre clădirea de un alb imaculat, al cărui interior strălucind de curăţenie, emană caldură şi intimitate. Totul este aici gândit. Crearea unui mediu familial, uman face parte din strategia terapeutică. Tratamentul cu unul dintre antipsihoticele de ultimă generaţie avea să conducă, la sfârşitul celor trei săptămâni de spitalizare, la recuperarea spectaculoasă a nepoatei mele. Ea duce astăzi o viaţă normală. Luându-şi bineînţeles medicamentul. Întâlnirile periodice cu medicul sunt prilej de mulţumire sufletească. Pentru unul, ca şi pentru celălalt. Tatei, paralizat aproape peste noapte, cu pierderea funcţiilor psihice, i se descoperă la examenul tomografic două hematoame craniene laterale. Presiunea lor intracerebrală făcea iminentă moartea în următoarele zile. Salvarea pare greu de imaginat, aproape un miracol, luând în calcul şi datele pacientului. La 80 ani şi nu puţine alte boli cronice (hipertensiune, diabet, fibrilaţie atrială, tromboflebită, adenom de prostată) o operaţie este extrem de riscantă. Şi totuşi, tata nu doar că supravieţuieşte intervenţiei chirurgicale. La scurt timp, începe să meargă, să vorbească şi să-şi recapete memoria pierdută. Un cancer de vezică urinară o surprinde pe mama la vârsta de 70 de ani. Testele Un cancer de vezică urinară o surprinde pe mama la vârsta de 70 de ani....
View Full Document

This note was uploaded on 03/06/2011 for the course ANTHROPOLO 0111 taught by Professor Rogers during the Spring '10 term at NYU.

Page1 / 5

CORPUL_SI_PERSOANA -art med. humanities - Corpul şi...

This preview shows document pages 1 - 3. Sign up to view the full document.

View Full Document Right Arrow Icon
Ask a homework question - tutors are online