ROMANII-IN-EPOCA-DE-AUR.pdf - Institutul Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne din Decembrie 1989 Consiliul Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii Pe luna

ROMANII-IN-EPOCA-DE-AUR.pdf - Institutul Revoluu0163iei...

This preview shows page 1 out of 284 pages.

You've reached the end of your free preview.

Want to read all 284 pages?

Unformatted text preview: Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul... Românii în „epoca de aur”. Corespondenţă din anii '80 (ediţie îngrijită, selecţia documentelor şi studiu introductiv de Liviu Ţăranu) Liviu Ţăranu este consilier superior la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Volume publicate: România în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (1949-1965), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2007; Ion Mihai Pacepa în dosarele Securităţii, 1978-1980, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2009; Avram Bunaciu. Biografie, reflecţii, corespondenţă, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2011. Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 The Institute of the Romanian Revolution of December 1989 L’Institut de la Révolution Roumaine de Décembre 1989 Institut der rumänischen Revolution vom Dezember 1989 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Le Conseil National pour l’Etude des Archives de la Sécurité The National Council for the Study of the Security Archives Nationalrat für das Studium der Securitate-Akten Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul... Românii în „epoca de aur”. Corespondenţă din anii '80 For the month of December I have not fulfilled the plan... The Romanians during the “Golden Epoch”. Correspondence of the 1980s Pour le mois de décembre, je n’ai pas réalisé le plan... Les Roumains pendant l’ « époque d’or. » Correspondance des années 1980 Im Dezember habe ich den Plan nicht erfüllt... Rumänen "goldenes Zeitalter". Korrespondenz der 80er Jahre ediţie îngrijită, selecţia documentelor şi studiu introductiv de edition prepared, documents selected and introductory study by édition préparée, sélection des documents et étude introductive par Gepflegte Ausgabe, die Auswahl von Dokumenten und einleitende Studie von LIVIU ŢĂRANU Editor: Liviu Ţăranu Referenţi ştiinţifici: Lect. univ. dr. Ovidiu Buruiană, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi Dr. Petre Opriş, The Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington, D.C., S.U.A. Coperta: Dan Mărgărit Foto coperta: Dan Mărgărit Tehnoredactare: Claudiu Florin Stan Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României "Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul..." : românii în "epoca de aur" : corespondenţă din anii '80 / ed. îngrijită, selecţia documentelor şi studiu introd. de Liviu Ţăranu. - Târgovişte : Cetatea de Scaun, 2012 Bibliogr. Index ISBN 978-606-537-139-2 I. Ţăranu, Liviu (ed. ; antolog. ; pref.) 94(498) © Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012 Tel./Fax.: 0245 218318; email: [email protected] , CUPRINS / CONTENTS / SOMMAIRE / INHALT Prefață / Preface / Préface / Vorwort .......................................................................7 Studiu introductiv / Introductory study / Etude introductive / Einleitende Studie ...................................................................................................................................13 Notă asupra ediţiei / Note on the edition / Note sur l’édition / Hinweis zur Ausgabe ...................................................................................................................................29 Lista documentelor / List of documents / Liste des documents / Liste von Dokumenten .............................................................................................................31 Documente / Documents / Documents / Dokumente .............................................37 Lista abrevierilor / List of abbreviations / Liste des abbréviations / Liste der Abkürzungen .............................................................................................................273 Indice de nume / Name index / Indice des noms / Index der Namen ............................................................................................................................... 275 Prefaţă D upă ce a consultat cu acribie nenumărate fonduri documentare existente în arhivele româneşti – în scopul publicării în colaborare a patru volume de documente privind istoria României de după cel de-al doilea război mondial, precum şi pentru elaborarea unei impresionante teze de doctorat, referitoare la poziţia României în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, în perioada 1949-1965 (lucrarea fiind publicată în anul 2007 la Editura Enciclopedică), distinsul istoric Liviu Ţăranu a continuat activitatea de cercetare originală şi, într-o cadenţă exemplară, au văzut lumina tiparului alte două tomuri de documente inedite, având ca subiecte două personalităţi controversate ale regimului comunist din România: generalul Ion Mihai Pacepa şi politicianul Avram Bunaciu. Cu volumul de faţă, pasionatul cercetător revine în sfera analizei economiei româneşti şi propune în mod ambiţios un proiect-instrument util nu doar pentru istorici, ci şi pentru sociologii care doresc să afle detalii privind mecanismul procesului politico-economic decizional din ultimul deceniu al perioadei comuniste a României şi efectele majore pe care le-a produs acesta în viaţa cetăţenilor. După cum se poate constata, toate documentele inedite din această lucrare au ajuns mai întâi în arhiva celebrei Securităţi – organizaţie creată în anul 1948 cu scopul principal de a reduce la tăcere pe toţi opozanţii regimului politic ilegitim de la Bucureşti. Prin publicarea lor, istoricul Liviu Ţăranu readuce în actualitate o temă deosebit de interesantă pentru cercetători: comportamentul schizoid al călăilor şi victimelor, deopotrivă. Atât cei care violau corespondenţa cetăţenilor şi întocmeau apoi rapoarte de activitate, cât şi cei vizaţi şi urmăriţi de Securitate aveau posibilitatea să cunoască în mod direct efectele negative ale austerităţii şi măsurilor aberante impuse la începutul anilor ’80 de Nicolae şi Elena Ceauşescu. Ambele aşa-zise „tabere” cunoşteau din proprie experienţă o parte din limitele sistemului şi dacă membrii organelor de Securitate lucrau foarte mult pentru a-i depista şi anihila pe cetăţenii care comentau la modul negativ despre „epoca de aur” promisă de preşedintele României, exista posibilitatea ca, după un program de lucru (probabil) prelungit, aceiaşi membri ai Securităţii să se întoarcă la familiile lor şi să afle că străzile localităţilor nu sunt iluminate, întreruperile în alimentarea cu energie electrică sunt frecvente, agentul termic lipseşte din calorifere, la fel şi produsele alimentare din magazinul de lângă casă etc. Şi dacă, 8 | Românii în „epoca de aur”. Corespondenţă din anii '80 totuşi, nu erau capabili să observe asemenea „mici detalii”, existau părinţi, soţii, logodnice, prieteni sau copii care să le reamintească, de exemplu, faptul că personajul comun Bulă se plimba noaptea pe străzile întunecate ale cartierelor din Bucureşti şi bombănea în mod retoric: „De ce ne ţin ăştia flămânzi şi cu toate luminile stinse? Poate aş înţelege dacă s-ar găsi suficientă mâncare la magazinul din colţ, că aşa ceva a mai fost în România, dar pe timpul mareşalului Antonescu”. Timpul îşi poate pune evident amprenta asupra diferitelor relatări ale martorilor oculari, memoria poate juca feste şi de aceea considerăm că documentele de faţă sunt foarte importante pentru istorici şi sociologi, deşi scopul pentru care au fost păstrate în arhiva Securităţii a fost cu totul altul. În mod indubitabil, acestea relevă într-un mod sincer fapte şi stări de lucruri existente în societatea românească a anilor ’80. În contrast, libertatea cuvântului şi cea de expresie prevăzute în Constituţia comunistă nu constituiau nici pe de parte garanţii în cazul în care cineva încerca să le exercite pentru a critica autorităţile de partid şi de stat într-un mod necontrolat. Prin metode care nu excludeau violenţa, forţele de represiune aveau grijă ca să-i readucă pe cetăţenii nemulţumiţi la stadiul de a accepta în final (chiar şi într-un mod tacit) regimul dictatorial de tip asiatic existent în România. Iar cei care nu reuşeau să se adapteze la sistemul politic, economic şi social din anii ’80 erau marginalizaţi din punct de vedere social prin aplicarea de către autorităţile de partid şi de stat a unor măsuri administrative (de exemplu, detaşarea forţată de la locul de muncă prin trimiterea pentru o perioadă de timp pe şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră, în minele din Valea Jiului sau la exploatările de lignit din judeţul Gorj). Forţaţi de împrejurări, aceştia căutau disperaţi soluţii de supravieţuire care includeau şi opţiunea de emigrare într-o ţară capitalistă (în special membrii comunităţii germane din România). Deosebit de interesante în această carte sunt subiectele la care se refereau cetăţenii români plecaţi oficial pentru a munci în alte ţări. În primul rând, există mărturii care nu pot fi puse la îndoială, referitoare la calitatea slabă a produselor industriale româneşti exportate în Republica Federală Germania, Belgia, Elveţia, Turcia, Egipt, Libia, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Brazilia, Columbia etc. – produse contractate de obicei de întreprinderile din ţară prin intermediul firmei româneşti „MAŞINIEXPORT”. În mod repetat, diferiţi specialişti români au anunţat oficial autorităţile de resort despre nenumăratele vicii de fabricaţie şi asamblări necorespunzătoare constatate la produsele care ajungeau în diferite state şi care, din motive imputabile părţii române, nu puteau fi utilizate de către cumpărători. În acest sens, semnalăm două exemple edificatoare, care pot fi găsite în această lucrare: exportul de autoturisme de teren „ARO 244” care nu fuseseră adaptate la condiţiile climaterice din Canada şi trimiterea unor autocamioane româneşti în Libia, fără a fi adaptate corespunzător condiţiilor de deşert. De asemenea, au fost înregistrate numeroase probleme tehnice la automobilele ARO livrate în Portugalia şi Belgia. "Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul..." | 9 În al doilea rând, numeroşi specialişti şi muncitori români au ajuns pe şantierele din Maroc, Algeria, Libia, Egipt, Iordania, Siria, Turcia, Irak, Iran, R.P.D. Yemen, India, Nigeria, Burundi, Angola etc. O parte dintre aceştia au amintit în scrisorile trimise în ţară despre problemele cu care se confruntau la faţa locului şi, în special, despre salariile primite în monedă străină – mult mai mici, în opinia lor, comparativ cu cele oferite altor străini care lucrau în acelaşi domeniu de activitate, în acele state. Deseori, salariile erau achitate cu mari întârzieri şi reprezentanţii firmelor locale reclamau în primul rând calitatea slabă a lucrărilor efectuate de români. De aici rezultă un alt punct forte al lucrării îngrijite de distinsul cercetător Liviu Ţăranu: în opinia noastră, este posibil ca nerecepţionarea în mod oficial, de către partenerul extern, a unor astfel de lucrări, la termenele prevăzute în contracte, să fi determinat o creştere semnificativă a datoriilor pe care România le avea de recuperat la sfârşitul anului 1989 din diferite state ale lumii. Un alt subiect deosebit de interesant care apare în documentele deţinute de Securitate este activitatea ilicită desfăşurată de românii aflaţi temporar la muncă în străinătate. Întâlnim astfel traficanţi de dolari şi de alte valute (de exemplu, în Iordania – lire siriene, leva bulgăreşti şi lire turceşti), precum şi români care trimiteau în ţară pachete cu bijuterii din aur, cafea, piper, cartuşe de ţigări (de obicei „Kent”), adidaşi, pantaloni raiaţi şi blue-jeans, casetofoane, săpun etc. În acelaşi timp, membrii de familie trimiteau în special în ţările din Orientul Mijlociu produse care puteau fi vândute de muncitorii români pe pieţele locale: alcool rafinat (în special coniac), lenjerie intimă, ciorapi de damă şi flauşaţi, uscătoare de păr, râşniţe electrice pentru cafea, pastile vidia pentru strung, curele de ceas cu busolă şi multe altele. Inventivitatea românilor era debordantă şi evident nu se ţinea cont de conţinutul discursurilor propagandistice care se difuzau în România acelor ani, deoarece era tot mai mare neîncrederea cetăţenilor în planurile propuse de Nicolae Ceauşescu şi puse în aplicare de cei aflaţi în poziţiile de conducere ale Partidului Comunist Român şi ale administraţiei centrale şi locale de stat. O altă direcţie de cercetare propusă în mod implicit de istoricul Liviu Ţăranu prin editarea acestei culegeri de documente inedite ne invită la o comparaţie între mesajele sincere şi spontane exprimate de diferiţi cetăţeni ai României şi cele difuzate în aceeaşi perioadă la emisiunile în limba română ale posturile de radio „Europa Liberă”, „Vocea Americii” şi „BBC”, precum şi la emisiunile în limba germană ale postului de radio „Deutsche Welle”. Semnalăm în acest sens cititorilor comentariile apărute în România după alegerea lui François Mitterrand în funcţia de preşedinte al Franţei şi despre tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea (Piaţa Sf. Petru din Roma, 13 mai 1981). De asemenea, nu trebuie să fie omisă de cititori o scrisoare inedită trimisă din S.U.A. lui Corneliu Coposu, de către Dean Milhovan-Mitu, în care se menţiona despre o conferinţă susţinută de Silviu Brucan la Columbia University (1988) şi despre publicarea în S.U.A. a lucrării „Agonia României (1944-1947)” (autor: Nicolae Baciu). 10 | Românii în „epoca de aur”. Corespondenţă din anii '80 Un subiect despre care s-a discutat foarte puţin în România este şomajul mascat care exista în anii ’80. Prin publicarea acestei lucrări de referinţă în istoriografia românească, Liviu Ţăranu dezvăluie unul dintre punctele nevralgice ale sistemului propagandei comuniste de la Bucureşti. Da, a existat şomaj în România anilor ’80. Da, au existat cetăţeni care se temeau că vor fi puşi pe lista de disponibilizări pentru a lucra apoi ca muncitori necalificaţi în C.A.P.-uri, în combinatele de creştere a porcilor şi viţeilor etc. Ironia sorţii a făcut ca dovezile păstrate în arhiva Securităţii pentru cu totul alte scopuri să poată fi publicate acum de către distinsul cercetător, pentru a fi analizate obiectiv de către istorici şi sociologi. Prin apariţia publică a acestor documente, mitul inexistenţei şomajului în România anilor ’80 este practic desfiinţat de către Liviu Ţăranu. Există şi alte subiecte deosebit de interesante în culegerea de documente îngrijită de distinsul cercetător şi care merită să fie analizate în detaliu, însă spaţiul limitat ne permite doar o simplă enumerare a lor, fără a avea pretenţia că le-am epuizat: penuria de produse alimentare şi de strictă necesitate, precum şi zvonurile frecvente privind mărirea în mod semnificativ a exportului de asemenea produse; forţarea cetăţenilor de către autorităţile locale pentru a cultiva plante tehnice şi legume pe loturi improprii pentru asemenea tip de culturi; creşterea în mod semnificativ a preţurilor la produsele alimentare şi la cele de strictă necesitate (deşi, în teorie, regimul comunist avea grijă ca veniturile cetăţenilor să crească în mod permanent şi să nu existe inflaţie); abandonarea de către profesori a posturilor în care erau repartizaţi, în special la şcolile din mediul rural; pedepsirea cetăţenilor nemulţumiţi de condiţiile existente la locurile de muncă prin trimiterea lor pe şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră sau în alte zone din ţară, departe de familiile lor; emigrarea membrilor comunităţii germane din România; forţarea proprietarilor de câini să renunţe la găzduirea acestora în apartamente (măsură impusă de autorităţi care a determinat, printre altele, înmulţirea exponenţială şi într-un mod necontrolat a numărului de câini vagabonzi din marile oraşe ale ţării); calitatea slabă a tocăriei folosite la construirea blocurilor de locuinţe în diferite localităţi şi măsura aberantă impusă de autorităţi, de a redeschide balcoanele izolate prin mijloace proprii de către cetăţeni, în condiţiile în care prin mijloacele de propagandă se difuzau permanent mesaje despre necesitatea reducerii consumului de energie. Pentru aceste subiecte, ca şi pentru altele pe care le veţi găsi în paginile care urmează, recomandăm într-un mod călduros această lucrare iniţiată şi realizată de istoricul Liviu Ţăranu, o carte-oglindă a celor care au suferit şi nu au protestat deschis în România anilor ’80. Iar pentru cei care regretă într-un fel sau altul regimul comunist sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu, le dorim să îşi aducă aminte de faptul că opiniile exprimate în această culegere de documente sunt sincere şi spontane. Acestea au fost consemnate de către cetăţeni care nu ştiau în acel moment faptul că li se deschide corespondenţa de către membrii Unităţii Speciale „S”, iar conducerea Securităţii era în mod evident interesată să afle "Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul..." | 11 opiniile cetăţenilor deoarece în România anilor ’80 nu era acceptată criticarea necontrolată, de către oamenii obişnuiţi, a faptelor săvârşite de membrii nomenclaturii de partid şi de membrii administraţiei centrale şi locale de stat. Dacă mesajele din scrisorile respective nu erau importante, acestea nu ar fi fost analizate, redistribuite unor alte structuri din cadrul Securităţii şi folosite ulterior ca exemple în diferite rapoarte oficiale cu uz intern, pentru a se descrie o stare de lucruri profund defavorabilă regimului politic de la Bucureşti. Varşovia, 28 octombrie 2012 Dr. Petre Opriş The Woodrow Wilson International Center for Scholars Washington, D.C., S.U.A. Studiu introductiv P ână la începutul anilor `90, în Occident, a funcţionat o adevărată industrie a studierii regimurilor din blocul comunist. După prăbuşirea acestora şi a Uniunii Sovietice, cea mai mare parte a acestei industrii s-a relocat chiar în zona cercetată. Era şi firesc pentru că aici se găseau resursele pentru o nouă creştere fulminantă: arhivele şi memorialistica. Interesul major, de această dată, nu mai era dat de cunoaşterea modelului politic sau economic al socialismului, ci de aflarea celor mai tăinuite aspecte (unele cunoscute doar la nivel de zvon) referitoare la vârfurile partidului, metodele represive, informatori, poliţie secretă, dizidenţă etc. România nu a făcut excepţie de la regulă, iar în anii `90 şi apoi din 2000 încoace, au curs adevărate fluvii de cerneală pe subiectul comunismului românesc. În ceea ce priveşte istoriografia, s-a început cu viaţa politică, s-a continuat cu politica externă şi după ce dosarele Securităţii au devenit accesibile unui public larg (începând cu anul 2001), viaţa culturală, religioasă, mecanismele represive etc. au reprezentat teme centrale ale preocupărilor istoriografice. Ca urmare, avem astăzi, un adevărat „front istoriografic”, alcătuit din numeroşi cercetători care caută cu aviditate în arhive, prin biblioteci sau printre puţinii martori rămaşi în viaţă, să răspundă la două întrebări fundamentale: Cum (de) a fost posibilă instalarea şi consolidarea comunismului şi de ce s-a prăbuşit? Răspunsul la a doua întrebare rămâne o provocare, cu atât mai mult cu cât foarte puţini dintre specialiştii în studiul acestei regiuni au putut intui sau prezice schimbările majore de la finele anilor ’801. În cazul românesc, fiecare din autorii care au oferit o perspectivă calificată asupra căderii comunismului, au făcut-o din unghiul pe care l-au cunoscut mai bine: politic (Vladimir Tismăneanu2, Stelian Tănase3 şi Daniel Barbu4), social şi economic (Katherine Verdery5, Daniel Barbu şi Pavel Câmpeanu6) sau din punct 1 Doina Jela, De ce s-a prăbuşit regimul comunist şi cum s-ar fi putut oare să nu se întâmple acest lucru?, în Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare, consecinţe, Cluj, Editura Argonaut, 2011, p. 13. 2 Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a regimului comunist, Iaşi, Editura Polirom, 2005. 3 Stelian, Tănase, Miracolul revoluţiei: o istorie politică a căderii regimului comunist, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999. 4 Daniel Barbu, Republica absentă. Politică şi ...
View Full Document

  • Left Quote Icon

    Student Picture

  • Left Quote Icon

    Student Picture

  • Left Quote Icon

    Student Picture