{[ promptMessage ]}

Bookmark it

{[ promptMessage ]}

01. Desfasurarea - partea a treia desfăşurarea Ilie Barbu...

Info iconThis preview shows pages 1–2. Sign up to view the full content.

View Full Document Right Arrow Icon

Info iconThis preview has intentionally blurred sections. Sign up to view the full version.

View Full Document Right Arrow Icon
This is the end of the preview. Sign up to access the rest of the document.

Unformatted text preview: partea a treia desfăşurarea Ilie Barbu se trezi din somn cu ochii limpezi, uşor şi liniştit, ca din nimic, cu toate că se culcase seara frînt de osteneală. Se trezi ca de obicei, cu capul la marginea că-pătîiului şi în locul unde trebuia să fie capul lui, era al muierii. „Uite, domnule, s-a făcut dimineaţă", gîndi el cu mirare. Ca s-o scoale şi pe muiere era destul să-i ia ca totdeauna capul în palme şi să-l pună la locul lui, dar o mai lăsa ; abia se revărsaseră zorile. Se dădu jos de pe prispă şi porni încet spre grădină. Călca aşa de lin că nici dulăul care dormea lîngă prispa casei nu-l simţi. Ilie întîrzie puţin prin şopron, apoi intră tot aşa, pe neauzite, în grajdul cailor. Dar caii îl simţiseră încă de-afară : cît păşi înăuntru, ei îl întîmpinară cu nechezatul lor coborît, aproape omenesc, lovind ieselea cu nerăbdare : „Haide, domnule, ni-e foame, cît vrei să te mai aşteptăm ?" — Păi dar î Vezi să nu ! le spuse Ilie, ferindu-se supărat de capetele lor. Dă-te încolo d-aici ! Se urcă pe scara grajdului şi trînti de-acolo de sus doi snopi de iarbă uscată. îi trînti drept în iesle. Se apucă apoi să dea cu ţesala. Supăraţi de ţesală, caii încercau fără rost să treacă unul în locul altuia. — Cînd ţi-oi da eu una acuma, Zamfire, auzi cîinii în Giurgiu, ameninţă Ilie. Să vedem cînd o să te duc colo, ce-i mai faci ?! O să dai din colţ în colţ, puturosule ; habar n-o să mai am de tine, auzi, mă ? Sau să nu te dau ? Te dau. .. 241 D-aia nu mai putea Zamfir, că o să-l dea acolo ! Răvăşea iarba nepăsător, sforăia zgomotos şi cînd ţesala îl atingea pe sub burtă, prin vreun loc subţire, înălţa coama supărat şi îl izbea pe Ilie cu coada. într-un tîrziu, Ilie ieşi din grajd. Văzu că muierea se sculase, iar băiatul se pregătea să se ducă cu oile pe isdaz. Ilie şe aşeză pe prispă şi îi spuse băiatului nu ştiu ce. sâ aibă grijă. .. în acest timp nevasta se aşezase şi ea alături pe prispă şi răscolea într-un sac încărcat cu betelii, rămăşiţe de ciorapi, mîneci, ghemotoace de lînă. .. —■ Ce zici, Gherghino ? Ia spune, fă, îmi mai dai aprobarea ? întrebă Ilie după lungă vreme de tăcere, zîmbind cu şiretenie. Aşa se hotărîse : pentru înscrierea în colectiv trebuia şi aprobarea muierii ; adică să se iscălească şi ea acolo. — Aprobarea ţi-o dau eu, dar uite că n-ai cămaşă pe tine, răspunse Gherghina cu un glas mohorît. îşi dăduse seama că n-are să găsească ceea ce căuta. Băgase în apă, aseară, cămaşa lui cea mai bună şi nu ţi-nuse la spălat, plesnise la "umeri. Căuta acum un petic ca să i-o cîrpeascâ şi nu mai găsea. .. Totul era spumuit, se făcuse praf. .....
View Full Document

{[ snackBarMessage ]}

Page1 / 69

01. Desfasurarea - partea a treia desfăşurarea Ilie Barbu...

This preview shows document pages 1 - 2. Sign up to view the full document.

View Full Document Right Arrow Icon bookmark
Ask a homework question - tutors are online