C8_Costuri_beneficiu_2013 [Compatibility Mode]

4 dec 13 34 bmg p cmg n circumstane ideale piaa va

Info iconThis preview shows page 1. Sign up to view the full content.

View Full Document Right Arrow Icon
This is the end of the preview. Sign up to access the rest of the document.

Unformatted text preview: ărătorii care au Bmg > P vor putea să P achiziŃioneze unităŃile dorite. Cmg Bmg X 4-Dec-13 32 A Bmg Cmg P Cmg Surplusul E consumatorului Surplusul producătorului V Folosind Bmg şi Cmg, se poate demonstra distribuŃia beneficiilor între cumpărători şi vânzători. La un preŃ al pieŃei P, cumpărătorii pot cumpăra cele X unităŃi pe care le doresc. Toate unităŃile până la X au un Bmg > P. Aria se numeşte surplusul consumatorului Bmg (aria PEA). X Vânzătorii pot produce primele X unităŃi la un Cmg < P. Deoarece ei pot vinde bunul la preŃul P, se câştigă un surplus pentru aceste unităŃi; “surplusul producătorului” este reprezentat de aria VEP. . 4-Dec-13 33 ObservaŃii Cmg = preŃul minim pe care producătorii trebuie să-l primească pentru a oferi 1 unitate adiŃională de bun = curba Ofertei pentru 1 bun. Bmg = preŃul pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru a achiziŃiona 1 unitate adiŃională de bun = curba Cererii pentru 1 bun. La nivelul pieŃei: Curba Cererii pieŃei = Beneficiul marginal social; Curba Ofertei pieŃei = Costul marginal social. 4-Dec-13 34 Bmg = P = Cmg În circumstanŃe ideale, piaŃa va produce rezultatul ideal: PreŃul pieŃei (P) va reprezenta valoarea ultimei unităŃi pe care orice cumpărător este dispus să o achiziŃioneze. Acelaşi preŃ (P) reprezintă costul producerii ultimei unităŃi. Această Această relaŃie este una “ideală”, corespunzătoare filozofiilor pieŃei (utilitarism şi principiul simetriei) Când Bmg ≠ P ≠ Cmg, apare o problemă. Analizele economice au rolul de a determina de ce forŃele de pe piaŃă nu au stabilit un preŃ ce reflectă dorinŃele vânzătorilor şi ale cumpărătorilor. . 4-Dec-13 35 Alocarea eficientă a resurselor-obstacole: Distorsiunile de preŃ “PieŃele necompetitive” – vânzătorii sau cumpărătorii au puterea de a influenŃa preŃul pieŃei. Monopolul, monopsonul, oligopolul, oligopsonul, pieŃe cu concurenŃă imperfectă,. . . {structură} discriminarea de preŃ, . . . {proces sau comportament} Problemele drepturilor de proprietate 4-Dec-13 externalităŃi Bunuri colective sau publice Proprietatea resurselor 36 PieŃele ca un Proces Alocativ PieŃele reprezintă un proces social care alocă resursele limitate între utilizatori alternativi. Un schimb pe piaŃă reprezintă un transfer de drepturi de proprietate bazat pe un “quid pro quo” [“ [“ÎŃi voi da asta pentru cealaltă!”] Fiecare individ angrenat într-un schimb voluntar se află în situaŃia de “mai bine” sau mai “puŃin bine”; deplasându-se către soluŃia eficientă Pareto. 4-Dec-13 37 Utilitarism Jeremy Bentham [1748-1832] Utilitarismul este filozofia principală a sistemului pieŃelor Aceasta se baza pe ideea că starea de “bine” are loc pentru un număr cât mai mare de persoane persoane dacă averea este transferată de la bogaŃi la săraci. Ideile de bază: Fiecare om doreşte aceleaşi lucruri şi are aceeaşi capacitate de a se bucura de viaŃă; 1$ are o valoare mai mare pentru un sărac decât pentru un bogat. 4-Dec-13 38 Utilitarism şi Principiul simetriei I. Filozofia sistemelor pieŃei se bazează pe ideea că fiecare individ încearcă să-şi optimizeze (maximizeze) bunăstarea sau utilitatea individuală. Se maximizează bunăstarea sau utilitatea tuturor membrilor societăŃii; Utilitatea indivizilor este “aditivă” (dacă fiecare persoană îşi maximizează utilitatea, atunci se maximizează utilitatea societăŃii). II. Principiul simetriei afirmă că indivizi aflaŃi în situaŃii asemănătoare trebuie să fie trataŃi la fel. D.p.d.v. economic, acesta este echivalent cu “oportunităŃi egale” pentru fiecare individ. 4-Dec-13 39 Concepte ProducŃie totală Productivitate medie Productivitate marginală Legea productivităŃii marginale descrescătoare FuncŃia de producŃie Tehnologia de producŃie Termen scurt şi termen lung 4-Dec-13 Costuri Costuri explicite şi implicite Costuri fixe şi variabile Costuri marginale şi medii medii Randamente la scală Economii la scală şi Diseconomii la scală Cost marginal şi beneficiu marginal Surplusul consumatorului şi surplusul producătorului 40 Bibliografie Reynolds,L. – “Alternative Microeconomics”, Cap.10 şi Cap.11, 2005 MacKenyie,R.B.,Lee, D.R., “Microeconomics for MBAs.The Economic way of thinking”, Cap.3 şi Cap.4, Cambridge Press, 2006 http://homepage.newschool.edu/het/ 4-Dec-13 41...
View Full Document

This document was uploaded on 01/25/2014.

Ask a homework question - tutors are online